Cooperativă la Frumuşica cu “secrete furate” de la japonezi – FOTO&VIDEO

 

Se consideră puntea de legătură dintre producători şi piaţa de desfacere şi este din Frumuşica. Este  vorba de directorul Cooperativei de Fructe şi Legume (CFL) de la Frumuşica, la rândul său prezent la Târgul Tradiţional organizat de Primăria Botoşani.

Povesteşte că, persoanele care produc celebra ţuică de Rădeni de la Frumuşica la cele 10 cazane disponibile se înscriu în cooperativă, iar datoria sa este de a le valorifica marfa pe piaţă. Organizaţia a fost înfiinţată în decursul anului 2008. “A fost prima cooperativă înfiinţată în ţară, după modelul japonez, eu am colaborat nu nişte oameni de afaceri din Japonia, ei au înfiinţat astfel de cooperative cu 100 de ani în urmă, iar cea mai mică cooperativă numără 3 milioane de membri”, povesteşte Titel Arhip, preşedintele CFL Frumuşica. În comuna botoşănenă organizaţia numără peste 150 de membri care provin din şase judeţe ale Moldovei.
Titel Arhip mai povesteşte că deja a reuşit să înregistreze trei mărci la nivel naţional în cazul Ţuicii de Rădeni, a Vinului Alb de Rădeni precum şi a Vinului Roşu de Rădeni dar şi mierea de Frumuşica, pentru care deţine buletine de analiză şi toate avizele necesare pentru a le comercializa cu excepţia timbrului fiscal. Următorul pas pe care doreşte să îl facă botoşăneanul este înregistrarea a încă două mărci, respectiv nucile de Frumuşica şi usturoiul de Copălău.  „Am înregistrat Ţuica de Rădeni, vinul alb şi roşu de Frumuşica, mierea de Frumuşica. Acum vreau să dau brand european pentru usturoiul de Copălău, la fel ca la magiunul de Topoloveni şi mai vreau să înregistrez nucile de Frumuşica. 100 de nuci au 2,6 kilograme, cam cât ouăle de găină, sunt unicat, nu se mai găsesc”, a mai povestit Titel Arhip.
Şi cu toate că sprijinul oferit de autorităţile locale este aproape zero, Titel Arhip povesteşte că doreşte să ducă renumele produselor din Botoşani şi peste hotare. Ba chiar a încheiat un contract cu o firmă de transport internaţional prin intermediul căreia românii aflaţi peste hotare sau străinii se bucură de ţuica de Rădeni naturală, vinul alb sau roşu sau miere, iar cererea, după cum povesteşte, nu este tocmai mică.