Punerea în circulație a trotinetelor electrice în municipiul Botoșani nu își justifică, în contextul actual, necesitatea și oportunitatea, susține Cătălin Silegeanu.
Există o serie de deficiențe și riscuri care decurg din implementarea acestui proiect privat în colaborare cu autoritățile locale, probleme care se vor răsfrânge asupra siguranței locuitorilor acestui oraș.
Întâi de toate, pe lângă entuziasmul unei experiențe noi, se antrenează și riscul producerii de accidente. Municipiul Botoșani nu are infrastructura necesară pentru un astfel de regim de circulație.
Utilizatorii trotinetelor nu dispun de piste special amenajate, astfel încât să nu stânjenească traficul auto și nici pietonii. Vârsta minimă pentru a închiria mijlocul de transport este de 14 ani, dar segmentul tânăr nu beneficiază de educație rutieră decât în măsura în care este dispus să se documenteze din surse alternative. Pe rețelele de socializare sunt o mulțime de plângeri din partea locuitorilor orașului, semnalând abandonarea nefirească a trotinetelor, pe mijlocul trotuarelor sau în dreptul căilor de acces, traversarea inadecvată a trecerii de pietoni, rularea cu viteză pe pietonale și alei ale parcurilor. Sunt pericole pe care municipalitatea le tolerează fără să întreprindă nicio acțiune pe linia prevenirii unor evenimente nefaste. Ca o paranteză, metropole precum Paris și Copenhaga au interzis utilizarea trotinetelor în afara spațiilor special amenajate, tocmai din cauza numărului sporit de accidente rutiere înregistrat în perioada liberei circulații a acestora.
Apoi, nu putem să nu întrebăm dacă și în ce măsură este afectat bugetul local. Primăria a pus la dispoziție 26 de spații parte din domeniul public pentru înființarea stațiilor de încărcare a trotinetelor. Municipalitatea va primi 60.000 de lei anual din plata concesionării acestora. Edilii orașului nu au explicat însă cum va fi afectată activitatea Poliției Locale, care își extinde astfel atribuțiile, dacă această suplimentare a fișei postului unui agent comunitar va conduce la modificări salariale și care ar putea fi indexările bugetare. Dacă banii rezultați din închiriere vor merge spre plata personalului Poliției Locale, fără să luăm în calcul o alocare de fonduri și mai consistentă, înseamnă că administrația contribuie, din bani publici, la bunăstarea unui agent economic. Iar asta e foarte grav. Consider că din această perspectivă se impun o serie de lămuriri din partea decidenților.
În plus, e dezamăgitoare forma în care s-a concretizat această colaborare dintre Primărie și compania Bolt. Ar fi fost o mișcare înzecit mai inteligentă stipularea prin contract a revendicării de către municipalitate a unui procent satisfăcător din profitul rezultat. În loc să intre în bugetul local măcar 30% din banii câștigați de pe urma punerii în circulație a trotinetelor, care nu sunt puțini, având în vedere costul de 0,5 lei/minut, suma cuvenită va fi una fixă, deși municipalitatea s-a angajat să suporte costuri a căror evoluție este imprevizibilă. Alte orașe „verzi” din Uniunea Europeană s-au implicat efectiv în astfel de afaceri, prin exact același mecanism, și au înregistrat plusuri.
Una peste alta, mă bucur că există interes pentru crearea unor alternative ecologice de transport în comun, dar sunt mai mult îngrijorat de riscurile pe care și le asumă municipalitatea, pe banii contribuabililor. Modalitatea în care s-a implementat acest proiect înclină balanța avantajelor înspre o entitate privată, ceea ce dovedește o carență acută de viziune a administrației publice.