Într-o perioadă în care populația României scade vertiginos, mai ales în zonele rurale, există, în județul Botoșani, câteva comune care bat până și municipiul reședință de județ la natalitate.
Județul Botoșani înregistrează, conform datelor de la ultimul recensământ, un declin dramatic al populației. Propriu-zis, în anul 2023, în județul Botoșani mai trăiesc aproximativ 392.000 de persoane, înregistrându-se o scădere cu aproximativ 20.000 de persoane față de recensământul din 2011. Inclusiv așezările urbane sunt foarte afectate de scăderea populației.
Municipiul Botoșani, reședința de județ, a scăzut, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, sub 100.000 de locuitori.
Există însă câteva localități rurale din județul Botoșani care sfidează complet trendul descendent al populației. Ba din contră, se pot mândri cu o creștere importantă a natalității. Culmea, cele care favorizează creșterea populației sunt chiar extremele nivelului de trai, scrie Adevărul.
Prima categorie de așezări rurale care înregistrează o creștere spectaculoasă a natalității este cea a satelor aflate în apropiere de municipiul Botoșani, și care, oferă condiții de oraș, celor care vor să se mute acolo. Este vorba despre comunele Curtești și Mihai Eminescu.
Ultima dintre acestea, are în componență și satul Ipotești, locul unde a copilărit poetul Mihai Eminescu dar și unde se află casa memorială dedicată acestuia. În comuna Mihai Eminescu, a fost o adevărată invazie de orășeni în ultimii 10 ani.
Satele comunei se află la aproximativ 10 kilometri de municipiul Botoșani, iar autoritățile locale au avut grijă să ofere toate utilitățile necesare. Mai precis, în comuna Mihai Eminescu există apă curentă, canalizare, gaz metan și curent electric. În plus, peisajele sunt foarte frumoase, mai ales datorită codrilor de la Ipotești.
„Populația comunei a crescut având în vedere că avem mulți cetățeni care s-au mutat de la orașe, în satele comunei Mihai Eminescu. Au căutat un colț de liniște, probabil, combinat cu civilizația. Pentru că avem utilități, drumuri asfaltate și cred că asta a contat mult”, spune Verginel Gireadă, primarul din Ipotești.
Într-o situație asemănătoare se află și Curteștiul, o altă comună situată la numai câțiva kilometri de municipiul Botoșani. Și în satele Curteștiului s-au mutat mulți orășeni, în ultima perioadă. La fel ca și în cazul comunei Mihai Eminescu, au fost atrași de taxele mai mici, de drumurile asfaltate dar și utilitățile asigurate.
„Mă bucur că am plecat de la bloc. La țară este mult mai liniște, am loc de parcare cât vreau și pe deasupra sunt și toate utilitățile. Adică beneficiez de liniștea de la țară, cu condiții de oraș”, spune un botoșănean, mutat acum trei ani în satul Stâncești, comuna Mihai Eminescu.
O altă categorie de localități care înregistrează o creștere a populației sunt, culmea, cele la polul opus față de Curtești sau Mihai Eminescu. Adică, comunități sărace dar unde se nasc mulți copii. Așa cum sunt comunități din Cristești, Hudești sau Cristinești.
Sunt însă și localități în care convingerile religioase au umplut satul de copii. Cel mai cunoscut este cazul satului Tudor Vladimirescu din comuna Albești. Tudor Vladimirescu are o populație de 2000 de persoane, adică cât trei sate obișnuite. Explicația stă în convingerilor lor religioase.
Majoritatea localnicilor aderă la un cult religios neo-protestant și fac cât de mulți copii se poate. Majoritatea familiilor au 12-13 copii. Autoritățile locale au fost nevoite să construiască un nou corp la școală dar și încă o grădiniță pentru a face față numărului tot mai mare de copii.
„Natalitatea este foarte crescută. Locuitorii satului reprezintă aproape jumătate din populaţia totală a comunei, şi avem şase sate în componenţă“, spune Mihai Amarandei, primarul comunei Albeşti.
Deși au mulți copii, sătenii din Tudor Vladimirescu trăiesc cât se poate de bine, mai ales că majoritatea bărbaților lucrează în străinătate, în domeniul construcțiilor.
Mai există și o situație aparte în județul Botoșani, cu două comune în care populația a crescut în mod artificial. Este vorba despre Vârful Câmpului și Ripiceni. În satele din cele două comune, localnicii au luat în spațiu mulți ucraineni sau cetățeni din Republica Moldova, în vederea obținerii cetățeniei și buletinului românesc. Aceștia însă nu locuiesc efectiv în aceste comune. Din cauza acestei practici, populația celor două comune s-a dublat, însă numai pe hârtie.
„Se duc direct cu gazdă, la centrul de evidenţă a populaţiei de la Bucecea, oraşul cel mai apropiat de noi. Nu-i cunosc, nu ştiu cine sunt şi ce fac oamenii ăştia. Nu-i vede nimeni prin comună”, mărturisea Maria Huțu, edilul din Vârful Câmpului.
