Într-o comună din Botoșani se află un monument unic în România..
Biserica de lemn din satul Dobrinăuţi Hapăi, judeţul Botoşani, este unicat în România. Este singurul lăcaş de cult construit pe roţi şi are o simbolistică aparte. Se presupune că biserica are peste şapte secole vechime.
La graniţa Moldovei cu Bucovina, în comuna Vârful Câmpului, se află un cătun cu o istorie milenară. Se numeşte Dobrinăuţi Hapăi şi este parte componetă a satului Lunca.
Unul dintre oamenii care ştiu bine istoria acestui loc este preotul Gicu Ceahlău, parohul din satul Lunca. Pentru el biserica din Dobrinăuţi Hapăi este un simbol al creştinismului în această zonă. Biserica din Dobrinăuţi Hapă are origini foarte vechi. Cel puţin din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.
”Ea a fost construită probabil înainte de domnia lui Ştefan cel Mare, pe malul Siretului. Deci nu în satul Dobrinăuţi Hapăi. Aici a ajuns mai târziu. Ea a fost o biserică călătoare. Originea ei este undeva pe malul Siretului, probabil înainte de domnia lui Ştefan cel Mare. Are o vechime considerabilă”,
spune preotul Gicu Ceahlău.
Biserica este una ţărănească, de lemn, destinată un sat de răzeşi. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în jurul său a fost înfiinţat un cimitir ostăşesc.
Era practic cimitirul în care erau îngropaţi oştenii, din partea locului, care luptaseră în armata marelui voievod. Era de altfel un sat renumit de răzeşi, care dădea oştii lui Ştefan cel Mare, renumita cavalerie uşoară, de hânsari, cea care s-a evidenţiat în mod excepţional în bătălia de la Lipnic, cu tătarii. Deci, biserica de la Dobrinăuţi Hapăi a fost iniţial ridicată pe malurile Prutului pentru a sluji unui sat de răzeşi, adică ţărani liberi, care luptau ca şi cavalerie uşoară în armata lui Ştefan cel Mare.
”În jurul ei s-a făcut cimitirul oştăşesc al celor care au luptat în armatele lui Ştefan cel Mare. Era centrul vieţii duhovniceşti al acelei comunităţi. Încă de la început a fost construită din lemn şi are o formă de navă”,
spune preotul Gicu Ceahlău.
Biserica de la Dobrinăuţi Hapăi, iniţial construită într-un fost cătun răzeşesc pe malurile Prutului, astăzi dispărut, este unicat în România. Este singurul lăcaş de cult construit direct pe roţi.
”Iniţial a fost construită pe roţi. Avea în jur de 20 de roţi, evident funcţionale. În faţă avea un soi de oişte, unde erau înhămaţi 16 boi, capabili să tragă întreaga construcţie pe roţi. Era şi un sistem asemănător celor de la căruţe prin intermediul căruia biserica putea vira la stânga sau la dreapta foarte uşor. Este o biserică construită direct pe roţi”, spune Gicu Ceahlău.
Iar motivele erau destul de simple. Vremurile erau tulburi, iar atacurile năvălitorilor încă din perioada prestatală, în special a tătarilor, erau constate. Atunci când năvăleau tătarii, biserica era pur şi simplu tractată cu ajutorul boilor în locuri protejate.
”Când năvăleau invadatorii biserica era tractată în poieni şi alte locuri ferite, pentru a fi salvate atât odoarele bisericeşti cât şi constucţia în sine, uşor de incendiat. Apoi, după ce trecea pericolul, biserica era adusă înapoi”,
spune preotul botoşănean.
Click AICI pentru continuarea articolului
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
