Comuna cailor albaștri a ieșit din noroi cu asfalt și cămin cultural modern – GALERIE FOTO

Majoritatea celor care intră în comuna Hlipiceni cunoscută și ca a ”căiuților albaștri” după o legendă căzăcească veche de 100 de ani, strâng din dinți. Nu din cauza locurilor care au rămas neschimbate de-a lungul anilor, ci a drumului care, a rămas și el neschimbat însă presărat cu cratere care pun la încercare mașinile șoferilor.

 

Problema nu se află însă în ”ograda” primarului ci la județ.

”Dintre cele mai stringente şi care mă deranjează în egală măsură, menţionez DJ 282, care este în sarcina Consiliului Judeţean şi se află într-o stare proastă, în ultimii ani făcându-se doar plombări” – Marian Luchian, primarul comunei Hlipiceni.

Dincolo de drumul care traversează Hlipicenii, comuna s-a schimbat în bine. Cel puțin din punctul de vedere al drumurilor comunale, sătenii au ieșit din noroi.

”Mai sunt foarte puţine drumuri care nu s-au pietruit, însă cu utilajele pe care le deţine primăria, le vom pietrui şi pe acestea. Am realizat în comună un iluminat bun cu programatoare pe toată comuna şi cu extindere în mai toate locurile” - Marian Luchian, primarul comunei Hlipiceni.

În comună s-a construit și un cămin cultural modern unde tinerii pot petrece după ce își leagă destinele sau se pot organiza tot felul de manifestații culturale. Satul Victoria va mai avea parte de o casă praznicală după cele două construite în Cobiceni și centrul de comună. Însă cel mai important, drumul comunal ce leagă Hlipiceni de satul Victoria s-a asfaltat printr-un program guvernamental derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.


”S-a asfaltat drumul comunal DC38, care face legătura între localităţile Hlipiceni şi Victoria, drum ce va continua în primăvară cu asfaltarea până la capătul localităţii Victoria, precum şi cu şanţuri şi podeţe de acces la toate proprietăţile” - Marian Luchian, primarul comunei Hlipiceni.


Comuna Hlipiceni cunoscută pentru căiuții albaștri și apa cu proprietăți sulfuroase este un fost sat întemeiat de români şi de ruteni, veniţi din zona Ucrainei.