CJ face planuri să preia şi cetăţile dacice de lângă oraş

 

Ecologistul Mircea Costea a adresat vineri o interpelare preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani prin care a solicitat analizarea posibilităţii ca instituţia să preia cetăţile dacice de pe teritoriul comunei Mihai Eminescu.
cetatile dacice stancesti botosani

"Ar putea să ne situeze ca fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din ţară"

Săpăturile arheologice realizate la Stânceşti au scos la iveală vestigiile a două cetăţi de origine dacică construite pentru a proteja populaţia de invaziile nomade de la nord de Marea Neagră.
Consilierul judeţean a menţionat că, atât timp cât promovarea turismului este unul dintre obiectivele autorităţilor, s-ar impune valorificarea descoperirilor de lângă municipiul reşedinţă, cele două cetăţi dacice fiind exploatate doar parţial.
„Ar deveni obiective importante pentru noi, botoşănenii, pentru că, dacă în Ardeal multe oraşe se mândresc cu casele romane, noi avem o parte din locuirile dacilor liberi, care prin vechime ar putea să ne situeze ca fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din ţară. Ar trebui să gândim împreună o soluţie de promovare a acestor obiective, atât cultural, arheologic şi turistic”, a afirmat Mircea Costea.

CJ-ul demarează negocieri cu proprietarii

Şeful CJ Botoşani i-a răspuns că deja a discutat cu şefa direcţiei de patrimoniu a CJ pentru a contacta proprietarii terenurilor pe care ser află fortificaţiile dacice.
„Poate doresc să doneze, dacă nu vom vedea exact cum vor propune şi vom desemna o comisie şi este într-adevăr un obiectiv care nu este de neglijat. L-am luat în calcul şi sperăm ca în februarie să venim cu un proiect de hotărâre, să vedem, ori îl donează, ori facem o comisie care să înceapă negocierea”, a spus Florin Ţurcanu. 
Specialiştii consideră că aşezările dacice datează din secolele VI-III înainte de Hristos, reprezentative pentru construcţiile timpului fiind valul de pământ pe care au fost ridicate şi prezenţa şanţului de apărare. Valurile măsoară cinci metri înălţime, iar şanţurile au o adâncime de şapte metri; aceste dimensiuni relativ mari determină vizibilitatea formaţiunilor şi în zilele noastre. (S.B.)
[[banner]]
CITEŞTE ŞI:
 Lucrările la cuptoarele medievale aproape gata: O să frapeze