Ciudatul caz al botoșăneanului care a refuzat oferta ruşilor în timpul invaziei în Cehoslovacia, 30 de ani mai târziu îl boicota pe Ion Iliescu

Astăzi se împlinesc 15 ani de la moartea ofițerului căruia botoșănenii i-au acordat Titlul de Cetățean de Onoare.

 

Paul Romano Cheler s-a născut pe 28 noiembrie 1928, în satul Ripiceni, județul Botoșani. S-a stins din viață la vârsta de 77 de ani, pe 14 octombrie 2005.

 

 

Școlit la ruși

 

A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie (1947-1949), ale Școlii Superioare de Tancuri si Autotunuri în U.R.S.S. (1950-1951), apoi Cursul de perfecționare de comandanți de regimente (1955) și al Academiei Militare, tot  în U.R.S.S. (1957-1959), finalizat ca șef de promoție. În anul 1981 a obținut titlul academic de doctor în Științe militare.

 

După absolvirea Școlii de Ofițeri, în 1949, a fost înaintat la gradul de sublocotenent și numit comandant de pluton și apoi de baterie artilerie antiaeriană (1949-1950).

 

În decembrie 1949 primește gradul de locotenent. Devine comandant al Diviziei 6 Tancuri.

 

 

Întoarcerea în România

 

Se întoarce din URSS după absolvirea Școlii Superioare de Tancuri și Autotunuri și este înaintat la gradul de locotenent major (1952) și numit comandant de batalion (1952-1953).

 

În anul 1953, având deja gradul de căpitan, Paul Cheler devine comandant al Regimentului 227 Tancuri și autotunuri independent (1953-1955), aflându-se ulterior la comanda Brigăzii 94 Tancuri (1955-1957), Diviziei 11 Mecanizate (septembrie 1959 - iunie 1960) și Brigăzii 20 Tancuri (iunie 1960 - aprilie 1961). In aceasta perioada, este avansat la gradele de maior (1954) și locotenent colonel (1956).

 

 

În iulie 1968, generalul Cheler devine comandant al Diviziei 6 Tancuri.

 

 

Invazia Cehoslovaciei: Refuză avionul rușilor cu destinația Moscova

 

Arhivele scot la iveală faptul că, atunci când a avut loc invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia, trei ofițeri români, sub comanda generalului maior Paul Cheler, se aflau în această țară de la 20 august 1968, fiind invitați de Ministerul Apărării din R. S. Cehoslovacia să asiste la aplicația tactică a Diviziei 13 tancuri din Mlado.

 

În primele ore ale zilei de 21 august 1968, după începerea invaziei, ofițerii români au fost blocați de militarii sovietici în cazarma unității respective, fiind împiedicați fizic să intre în legătura cu Ambasada României din Praga.

 

Li s-a oferit însă posibilitatea să meargă la Moscova cu un avion militar, dar militarii romani au respins această variantă.

 

Beneficiind de sprijinul direct al organelor militare cehoslovace, în ziua de 22 august 1968, delegația de ofițeri români a reușit să ajungă la Ambasada României din Praga și, ulterior, să se înapoieze în țară la 30 august 1968.

 

După 1972, în cadrul Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, este locțiitor pentru infanterie și tancuri al comandantului (1972 - august 1984) și înlocuitor al comandantului (mai 1977 - martie 1980). În 1977 este înaintat la gradul de general locotenent.

 

 

Nicolae Ceaușescu îl trece în rezervă, Iliescu în reactivează pe 28 decembrie 1989

 

Paul Cheler a fost trecut in rezerva în februarie 1985, de către Nicolae Ceaușescu, cu gradul de general-locotenent (cu 2 stele).

 

După decembrie 1989, generalul Paul Cheler a fost rechemat în cadrele active ale armatei printr-un decret din 28 decembrie 1989 semnat de către președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu.

 

 

Cetățean de Onoare la Botoșani

 

Până în ianuarie 1990 s-a aflat la comanda Diviziei 57 Tancuri, iar în perioada 1 - 7 februarie 1990 Paul Cheler a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, cu sediul la Buzău.

 

Pe 7 februarie 1990 devine comandantul Armatei a 4-a "Transilvania", cu sediul la Cluj, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1995.

 

În 1994 este înaintat în gradul de general de armată.

 

Este anul în care, pe 11 noiembrie 1994, a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani, cu mențiunea: General de armată -comandant al Armatei a-II-a(1990) și al Armatei a-IV-a Transilvania (1990-1995) H.C.L.nr.66/11.11.1994”.

 

 

Prieten cu Funar, se războiește cu Iliescu

 

A fost un foarte apropiat al primarului orașului Cluj Napoca, Gheorghe Funar, devenind cunoscut prin ultraconservatoare și criticând reforma forțelor armate române conform criteriilor NATO, precum și ideea reconcilierii româno-maghiare.

 

Atitudinea sa a devenit deranjantă pentru guvernul roman, care depunea eforturi în vederea aderării României la blocul militar NATO.

 

Asta avea să ducă la decretul din 20 septembrie 1995, semnat de către președintele Ion Iliescu: generalul Paul Cheler, comandant al Armatei a IV-a "Transilvania", este trecut direct în retragere începând cu data de 5 octombrie 1995.

 

Generalul Cheler află de acest decret din ziare și reacționează imediat: patru zile mai târziu pune la cale o conferință de presă, în cadrul căreia anunță că este în continuare comandant al Armatei a IV-a până ce ministrul Apărării Naționale se va deplasa personal la Cluj-Napoca pentru a-l înlocui din funcție.

 

Nu i se îndeplinește dorința. În schimb, Cheler boicotează ceremonia organizată de către președintele Iliescu de la Palatul Cotroceni pentru cei 50 de generali care au fost trecuți în rezerva sau în retragere.

 

Generalul Cheler a încetat din viață la data de 14 octombrie 2005. Avea 77 de ani.

 

 

De la ”coleric dur” la militar adevărat

 

Cei care l-au cunoscut vorbesc despre personalitatea controversată a generalului, fiind pusă la îndoială nu doar capacitatea sa militară, ci și cea intelectuală. De cealaltă parte, este apreciat pentru atitudinea în fața activiștilor, fiind unul dintre cei care se opuneau ordinelor care nu îi conveneau.

 

”Era un coleric dur și mare iubitor de comunism, un îndoctrinat până în măduva oaselor și un adulator al lui Ceaușescu. Altfel nu rămânea în funcție și în armată pentru că Ceaușescu i-a trecut în rezervă pe aproape toți care au făcut studii în URSS. Mi-a fost comandant așa că l-am cunoscut bine. S-a remarcat prin agresivitate mare în actul de comandă și obediență totală față de regim și Ceaușescu. Cât despre Cehoslovacia, el nu a decis nimic, ci Ceaușescu”, spune Iulian Lupșa.

 

Replica a venit de la un alt militar, Dumitru Neaga: ”Normal că era dur, era un militar adevărat, nu un papă lapte! Am avut colegi subordonați domnului general Paul Cheler, un maistru și un ofițer... ambii aveau doar cuvinte elogioase la adresa acestuia, categoric spuneau despre el că era "al dracului" dar o spuneau cu mândrie...”.

 

O altă mărturie vine de la Ion Dumitru: ”În 1972 am fost de față când l-a refuzat pe un prim-secretar de partid de județ care cerea militari pentru deszăpezirea unui triaj CFR (zăpada avea 5 cm). I-a spus că pentru fiecare civil care va participa armata va trimite câte 5 militari”.

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store