Potrivit Obiectiv de Suceava, cei mai „bine plătiţi’ din branşă, nu sunt, cum ne-am aştepta, cerşetori din Suceava, ci din Botoşani, Iaşi sau din Neamţ şi mulţi alţi cerşetori ce nu au asupra lor acte de identitate. „Olteanul” reuşeşte să câştige, într-o zi bunicică, suma de 160 de lei.
„Mânuţă” vine în fiecare dimineaţă pe jos din Scheia până la „locul de muncă”, însă seara, după ce îşi umple buzunarele, cheamă taxi-ul şi pleacă acasă .  “Wutang” câştigă destul de bine cerşind în centrul Sucevei, deşi are ajutor social şi locuinţă socială încă de pe vremea primarului Toma. Reprezentanţii Poliţiei Locale susţin că „oamenii care le dau bani acestor indivizi sunt principalii vinovaţi”.
Trecem zilnic pe lângă ei cei mai mulţi dintre noi îi privim cu desconsiderare, unii scapă câte un leu în palmele lor întinse în semn de rugă. Ii cunoaştem de ani întregi şi uneori le strecurăm mai degrabă conspirativ bancnota, ei răspunzându-ne cu un „săru-mâna” şi un dat din ochi. Ei sunt cerşetorii Sucevei, foarte puţin dintre ei autohtoni, care populează colţurile de străzi cu vad şi care, mulţi dintre ei, câştigă mai mult decât un sucevean ce lucrează cinstit, cu un salariu mediu pe economie şi cu siguranţă, de câteva ori mai mult decât o biată pensionară ce scoate tremurând din portmoneu bănuţul lăsat în poala cerşetorului ce-şi bâţâie impresionant vreun membru al corpului.
VEZI ȘI:
 Cerșetorii, junghi în coaste pentru credincioși : Devin agresivi
O statistică realizată de Poliţia Locală Suceava, structură în subordinea primăriei municipiului reşedinţă de judeţ, relevă faptul că cerşetoria poate constitui, la Suceava o sursă de venit mai profitabilă decât un serviciu onorabil, cu contract de muncă.
„Este vorba despre o reţea de cerşetorie, unii noi, alţii mai vechi în meserie, cu braţe sau picioare amputate, sau chiar sănătoşi dar prefăcuţi care deranjează foarte mult şi agresează cetăţenii municipiului Suceava”, ne explică Liviu Manoliu, purtător de cuvânt al Poliţiei Locale Suceava. El a arătat cum lucrătorii structurii pe care o reprezintă au depistat mai multe persoane care provin din Botoşani, Iaşi şi din Neamţ şi mulţi alţi cerşetori ce nu au avut asupra lor acte de identitate şi care de ani întregi au preluat vadurile importante pentru prestarea acestei „meserii’ din municipiul Suceava, de la intersecţii la intrări în biserici, de la uşi ale instituţiilor la crâşme. Liviu Manoliu a încercat astfel să arate că foarte puţin suceveni se ocupă cu cerşitul, majoritatea fiind „din import”.
CITEȘTE:
 Copiii folosiți pentru bani, ajunși tot mai des în grija statului: „Cerșetorii” apelează la mila omului