De foame oile mănâncă menta broaștei

Marcel Policiuc este cioban de când se știe. Era copil când a început prima dată să păzească oile și de atunci nu s-a mai putut dezlipi de ele. Și a bătut în lung și-n lat dealul Cociovei al satului Brehuiești din Vlădeni, până aproape a învățat fiecare ciuline și fir de iarbă. Însă n-a pomenit așa o secetă de mai bine de două decenii.
Are 200 de oi și 30 de capre care-i mor sub ochi. Le-a luat de pe imașul comunal și le-a băgat în zone cu buruieni în general necomestibile animalelor. Apă, beau de pe proprietățile oamenilor pentru că adăpătorile de pe imaș sunt secate de mult.
”Menta broaștei, e un fel de buruiană pe care nu o mănâncă nimeni… dar de foame oile o mănâncă. Am 49 de ani, cred că de vreo 20 de ani nu a mai fost așa… Nu mai dau lapte, sunt slabe, am pe târlă crape care e posibil să moară de foame, suntem atâtea stâne, apă nu avem deloc… oaia nu așteptă, noi nu așteptăm mâncare de azi pe mâine, nu bem apă de azi pe mâine, așa și oaia”, spune cu obidă Marcel Policiuc, ciobanul de la Vlădeni.

Nu am mai văzut să moară oi

Șapte stâne erau răsfirate pe dealul Cociovei, rămas-au doar trei, celelalte au plecat să nu moară oile de foame. Ciobanul, cumpătat la vorbă, pune un rămășag pe care-i sigur că nu-l pierde. Cine reușește să adune o șapcă de iarbă de pe imașul unde-și are el oile, îi dă turma lui.
 ”Am 38 de ani de când stau pe imașul acesta, la 10 ani am venit aici. Și pe același loc în care m-am învârtit. A mai fost o secetă în 2012, dar acum e primul an de secetă rău, că nu am văzut să moară oi. Numai într-o săptămână mi-au murit cinci ori și trei capre”, mai spune oftând din rărunchi.
Ar fi o soluție, însă oierii nu-s lăsați de pădurari. Și anume să intre în pădurea mare, două, trei ore pe zi, ca să mănânce animalele doar atât cât să supraviețuiască și să nu mai moară și altele. Că altfel... ”Ajungem la haiducie, o să ducem leșurile de animale în fața Prefecturii”.

Pășunatul în pădure e unica soluție, dar silvicultorii n-o acceptă

La Primărie, Voicu Murariu nu se miră când aude ce ne aduce în ograda lui. Știe de situația oamenilor și de starea pășunii comunale pârjolită de seceta prelungită care tot persistă din primăvară. Ne explică cum a fost la Prefectură cu o adresă pentru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU).
”Prefectura a făcut adresă către Direcția Silvică care ne-a trimis oficial adresă în care spun că nu sunt abilitați și nu vor da acceptul ca ovinele din comuna Vlădeni să intre pe fondul forestier. Noi am insistat, mai ales ținând cont că 880 de hectare sunt proprietate privată a cetățenilor din comună, iar un articol din Codul Silvic spune că ar trebui să avem acordul scris al tuturor proprietarilor”, explică primarul de Vlădeni.
Dă citire prevederilor legislative din cauza cărora oamenii stau cu animalele înfometate și anume o serie de condiții prin care pășunatul în pădure s-ar putea face doar dacă se desfășoară pe o durată limitată, în anumite perimetre ale fondului forestier și cu aprobarea proprietarilor.
”Până ajungem să îndeplinim cumulativ toate condițiile, timpul trece, să obținem aprobarea scrisă de la 600 de cetățeni din comună care dețin pădure durează foarte mult. Seceta s-a instalat, animalele nu mai au ce mânca. Fapt pentru care nu avem nici o aprobare la ora actuală”, mai spune primarul.
Voicu Murariu a mai adăugat că oierii sunt urmăriți în mod sistematic de pădurari și chiar amenințați cu amenzile:

”Până la 3.000 de lei sau chiar 10.000 de lei. E trist pentru că legea e lege, dar cred că la nivel de CJSU ar fi trebuit să se facă mai multe în sensul acesta, nu să se paseze de la o autoritate la alta”.

Direcția Agricolă monitorizează și trimite adrese, că mai mult cică nu poate

La Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Botoșani, situația este de asemenea cunoscută. Cristian Delibaș, directorul acestei instituții, pasează și el problema. La Suceava, la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV): ”Este fondul lor silvic. Nu aș putea avea un punct de vedere în ceea ce face ITRSV. Fenomenul la nivel județean este monitorizat, acum (finele săptămânii trecută - n.r.) sunt în zona asta, dacă s-au depus înștiințări, monitorizăm toată acțiunea. Știm de la asociațiile de creștere a animalelor că în zona Vlădeni există probleme la pășunatul de ovine, mai mult decât să se facă adrese către ITRSV…”. Reprezentații DAJ Botoșani  susțin că s-a luat legătura cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru asigurarea de rezerve de apă.

În zonă a plouat 10- 11 litri pe metrul pătrat

Mai departe, la Prefectura Botoșani, prefectul Costică Macaleți le recomandă oierilor să cumpere furaje pentru animale și spune că situația are și o ușoară tentă de exagerare din partea ciobanilor.
”Am trimis solicitarea la Direcția Silvică, am primit o negație, invocând articole de lege, deci este interzis pășunatul în păduri, de aceea trebuie să găsească o altfel de soluție pentru hrana animalelor. Deși în zonă a plouat în jur de 10,11 litri pe metrul pătrat, în două, trei zile vor putea pășuna în mod satisfăcător pe acel imaș”, a declarat prefectul Costică Macaleți, originar chiar din Vădeni, comună unde și deține pământ.
A plouat vineri, într-adevăr, însă au urmat două zile de foc în care județul Botoșani s-a aflat sub incidența unui Cod Galben de caniculă cu temperaturi și de 38 de grade Celsius. Zile în care ciobanii cu oile lor nu s-au adăpostit la umbră și au căutat în continuare apă și ciulini.

”Cei mai proști oameni”

” Îi jale, noi niciodată nu avem dreptate. Asta este povestea noastră, noi ciobanii niciodată nu avem dreptate, toată lumea zice că suntem cei mai proști oameni, că n-avem carte”. Sunt cuvintele omului simplu care bea apă direct din pământ și lapte de la țâța oii. Își potrivește bățul sub bărbie și mângâie dealurile cu privirea. Povestea lui și-a oilor lui se desprinde de-acolo și-ajunge pentru scurt timp, fără nici un folos, ”sub lumina reflectoarelor”. Pentru că oile lui îi mor sub ochi în continuare, iar starea de calamitate nu va fi declarată niciodată, anul acesta.

Gabriela ERDIC

[[galerie-foto]]