„Tre’ să fiţi tare bucuroşi că şi-a dat Oprişanu demisia”, mi-au spus-o marţi o mulţime de oameni după ce managerul de la Psihiatrie şi-a anunţat renunţarea la post. Motivul bucuriei? De ceva timp Botoşăneanul.ro demască tărăşenia de aproape 8 miliarde de lei vechi de acolo cu vreo 50 de angajaţi şi iată că a venit rezultatul, omul şi-a recunoscut indirect greşeala, demersul jurnalistic şi-a atins scopul, pupat Piaţa Independenţei.
Nu, jurnaliştii nu scriu ca să îşi dea cineva demisia, fie că el este prefect, primar, parlamentar sau şef la spital. În schimb, da, jurnaliştii scriu şi pentru ca instituţiile statului să se sesizeze atunci când sunt prezentate nereguli, nelegalităţi, achiziţii publice scandaloase şi să ia măsuri. Iar de această dată s-au sesizat teribil de repede şi poate că ar trebui să fim satisfăcuţi că încep să se mişte lucrurile şi la noi, iar instituţiile abilitate îşi fac treaba. Poate am fi trăit acest sentiment dacă nu ar fi fost vorba de candidatul opoziţiei la municipiul reşedinţă, iar organele care s-au sesizat nu ar fi fost controlate de oamenii puterii. Asta a fost de altfel şi portiţa de ieşire a medicului. A invocat caracterul politic al controalelor, deşi, în ciuda faptului că are aproape un an de şefie nebună, în mai toate sensurile cuvântului, sunt convins că reuşeşte încă să fie lucid şi să recunoască, măcar aşa, în gând, că nu este tocmai în regulă să trimiţi trei cereri de ofertă la acelaşi om şi să spui că ai făcut licitaţie electronică.
Ca să trăim un sentiment de satisfacţie al lucrului bine făcut ar trebui să vedem un gest asemănător, dacă nu similar, şi din partea şefului de la Urban Serv, care s-a folosit de firma de salubrizare a oraşului ca de o târfă, doar ca să perfecteze o afacere sută la sută personală. Acolo nu am auzit însă să se ordone vreun control.
Tot aşa cum, iată, se împlinesc de acum cinci luni de zile de când tot această publicaţie a dezvăluit cum şeful de la şomeri a transformat programele europene în care este implicată instituţia într-o jucărie de făcut bani pentru el şi femeia cu care locuieşte (nu vă mai obosesc cu povestea că ba era nevastă-sa, ba era divorţat, în funcţie de cum dădea bine în declaraţia de avere). De atunci omul cu declaraţiile de avere care puţeau a falsuri grosolane a început să îşi ridice şi o casă fără autorizaţie, însă nici o instituţie de control nu s-a obosit să îl întrebe de sănătate. Între timp şi propteaua de la Bucureşti a fost înhăţată pentru ceva mită şi încep să curgă informaţiile că omul nu colecta bani doar de pe la Braşov, ci şi de prin Moldova. Băiatul este însă ţinut în continuare în braţe de la Botoşani. Poate trebuie să intre tot DNA-ul şi aici pe fir ca să mişte "tatăl lui" un deget şi nu doar să se facă că face (scuzaţi cacofonia).
Uite de asta nu-i caz de bucurie pentru că Oprişanu şi-a dat demisia. Fiindcă instituţiile statului încă se mişcă şi acţionează în funcţie de făptuitor şi nu de faptă. Aşadar, mai amânăm cu bucuria.
Sergiu BĂLĂŞCĂU