În Bucureşti, unu din doi locuitori are un loc de muncă. Conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în Bucureşti sunt 936.800 angajaţi (50,8%), la o populaţie de 2 mi­lioane de locuitori.Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

Urmează Clujul, cu 229.837 de angajaţi, adică 33% din locuitorii judeţului, Sibiu cu 32% - 128.940 de angajaţi, Braşov cu 31,9% - 175.583 de angajaţi, Arad cu 132.715 angajaţi - 31,3%.

Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.

La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor - versus numărul de locuitori: 34.442 de angajaţi. Doar unu din opt locuitori din judeţul Giurgiu este angajat. Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).

Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a companiilor (rezultatele pe 2015), Bucureştiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov - 74 de miliarde de lei, Timiş - 51,8 miliarde de lei, Cluj - 43,6 miliarde de lei, Constanţa - 43 de miliarde de lei.La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu - 5,1 mi­liarde de lei, Covasna - 5,3 miliarde de lei, Vaslui - 5,4 miliarde de lei, Teleorman - 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin - 5,6 miliarde de lei.

Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa - 34 de miliarde de lei, Timiş - 33 de miliarde de lei, Cluj - 32 de miliarde de lei, Prahova - 28 de miliarde de lei.

La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu - cu 5,1 miliarde de lei, Covasna - cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea - cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj - cu 5,8 miliarde de lei.

Aceste date sunt din suplimentul Capitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de ZF cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni - PIAROM. Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.

Niciunul dintre cei care au puterea pe mână sau care au avut-o nu jonglează cu aceste date, nu interesează, nu poate să susţină o conversaţie pe seama lor, chiar dacă din aceste afaceri şi din PIB (valoarea adăugată brută) trăieşte.

Când cei de la Palatul Victoria sau din Parlament împart banii, împart din cifrele de mai sus: că sunt bani pentru majorările salariale, că sunt bani pentru taxe şi impozite, că sunt bani pentru ajutoarele sociale, educaţie, sănătate etc., toţi se raportează la PIB. Dar niciunul nu ştie cum şi cine face PIB în România. (Sursa: Mediafax)