Condiţiile mai aspre de atestare a produselor tradiţionale, care au intrat în vigoare în 2013, au scăzut de peste şapte ori numărul acestor alimente, de pe harta culinară tradiţională a României lipsind 11 judeţe, care nu au nici măcar un preparat atestat de autorităţi, potrivit datelor transmise, la solicitarea News.ro, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Peste jumătate dintre produsele tradiţionale româneşti vin din judeţele Braşov, Maramureş şi Alba. Dacă Braşovul este campionul brânzeturilor şi a reuşit să autorizeze 159 de preparate, Maramureşul, recunoscut pentru afumături şi palincă, se poate lăuda cu 65 de produse tradiţionale, iar la Alba ies în faţă mai ales brutarii, judeţul reuşind să ateste 46 de produse.
Topul judeţelor cu produse tradiţionale este completat de Argeş, cu 34 de preparate atestate, Satu Mare (26), Botoşani (23), Covasna (20), Buzău (15), Bucureşti (14) şi Suceava (13).Pe de altă parte, sunt 11 judeţe în ţară fără produse tradiţionale. Nu s-au grăbit să îşi înregistreze nimic locuitorii din Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Teleorman şi Vrancea.
Numărul acestor produse a scăzut drastic după ce producătorii au fost obligaţi de noile reglementări ale Ministerului Agriculturii să demonstreze vechimea reţetei, să elimine toate chimicalele din preparate şi să folosească unelte rudimentare, nu modern. Produsele tradiţionale sunt recunoscute doar pe plan naţional, pe piaţa comunitară regulile fiind şi mai aspre. Spre deosebire de alte ţări, precum Italia, Franţa, Spania, Portugalia sau Grecia, care au înregistrat deja peste 100 de produse, România este codaşă în Europa.
