Umilințele pe care sute sau poate chiar mii de botoșăneni au fost nevoiți să le suporte în pandemie la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean s-au amplificat după venirea frigului. Iar soluția, dacă poate fi numită așa bătaia de joc la care au fost supuși oamenii, a reprezentat-o montarea a două corturi ale Armatei în curtea unității.
”Pentru a nu ajunge în situația în care pacienții să fie nevoiți să aștepte examinarea medicală sub cerul liber, așa cum s-a întâmplat în alte județe din țară”, a fost explicația pe care Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a dat-o în ziua de 10 noiembrie, în care s-au amenajat cele două corturi de campanie de către Garnizoana Botoșani.
Și așa și este! Absolut singurul lucru care s-a realizat prin aducerea acestora a fost faptul că oamenii nu au mai stat ”sub cerul liber”.
Pentru că în afara acestui ”acoperiș” improvizat, totul era ca afară. Corturile nu erau încălzite, nu aveau vreo mochetă sau altceva pe jos, ușă nici atât, ci doar câteva scaune din plastic aduse din spital.
În aceste condiții, la temperaturi care noaptea coborau sub 0 grade Celsius, o mulțime de botoșăneni au fost obligați să aștepte și câte șase ore.
În tot acest timp, în care botoșănenii ajunși la UPU așteptau într-un mediu execrabil să se facă triajul, pentru a afla dacă au sau nu Covid și pentru a ști mai departe dacă rămân în spital, intră în izolare ori sunt trimiși acasă, ce credeți că făceau șefii instituțiilor care ar fi trebuit să conlucreze pentru a oferi niște condiții cât de cât decente pacienților? Ei bine, se certau.
Într-o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), prefectul Dan Nechifor și-a exprimat nemulțumirea pentru faptul că Dorin Birta, vicepreședintele CJ, a intermediat montarea acelor corturi fără știrea sa, care este președinte CJSU. Tot atunci, primul reprezentant al Guvernului în Botoșani arăta că Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) ar deține corturi mult mai bune pentru triajul epidemiologic. De ce nu le-au adus în curtea spitalului dacă tot le aveau nu vă putem spune.
De pe 10 noiembrie, timp de două săptămâni, în ciuda numeroaselor plângeri venite din partea botoșănenilor tratați inuman în curte la ”Mavromati”, nici Prefectura și nici Consiliul Județean nu au întreprins vreo măsură pentru a pune capăt umilinței de la spital. Ca de obicei, s-a pasat răspunderea de la o instituție la alta. Prefectul susținea că Spitalul Județean se află în subordinea CJ și, ca atare, Consiliul Județean trebuie să ia măsuri, în timp ce șefii instituției vizate răspundeau că, pe problemele Covid, Guvernul prin Prefectură și CJSU este cel care are abilitatea de a interveni.
Să le dăm cuvântul...
Prefect Dan Nechifor, președinte CJSU Botoșani:
”Am în subordine Spitalul Județean și nu știu eu? Să-mi dea conducerea spitalului și o fac” (...)
”O spun din nou și nu mai vreau să repet asta: eu nu pot să mă implic administrativ la spital, ca să ne înțelegem. Eu am dat soluții”.
Primul reprezentant al Guvernului în județ a subliniat că, atunci când ajung la UPU, oamenii sunt doar suspecți de Covid, nu confirmați. De altfel, în medie, doar un sfert din cei testați au rezultat pozitiv. Ca atare, în opinia prefectului, atât timp cât ”vorbim de un suspect”, deci nu de oameni confirmați cu coronavirus, Consiliul Județean și ”Mavromati” au toată libertatea de a interveni.
Doina Federovici, președinte CJ Botoșani:
”Eu am vorbit cu d-na manager, ea are două zile de când este acolo (discuția a avut loc pe 24 noiembrie – n.r.).Toate întrebările astea ar fi trebuit să fie adresate fostului manager pentru că a fost manager din luna aprilie, de când a fost numit prin ordin de ministru. Să ne spună vechea conducere ce a făcut până astăzi. Eu nu arunc vina pe absolut nimeni, noi trebuie să gestionăm astăzi lucrurile și pentru ieri și pentru alaltăieri. Am avut o discuție cu d-na Caba, este într-o continuă mișcare, încearcă să remedieze toate carențele care nu au fost rezolvate de șase luni acolo. Deci nu încercăm să dăm vina pe nimeni, dar cineva nu și-a făcut treaba în toată perioada asta”.
”Pe cuvântul meu de onoare: eu am dat soluția”, afirma prefectul Dan Nechifor în ultima săptămână din noiembrie.
Și care era soluția?
”Folosirea clădirii de la Colegiul Medicilor pentru suspecți, ca să nu mai stea afară. Am discutat și ieri (pe 24 noiembrie – n.r.) și cu dl Birta și cu d-na președinte. Trebuie să se apuce să facă compartimentarea acolo ca să poată să stea bolnavii, să nu mai stea în frig”,
Prefect Dan Nechifor, președinte CJSU Botoșani.
Așadar, prefectul a propus transformarea clădirii care găzduiește Colegiul Medicilor, situată în spatele UPU, în zonă de triaj epidemiologic, iar președintele CJ este de acord. Mai departe însă, prefectul susține că CJ trebuie să se ocupe de transformarea imobilului în UPU, iar președintele CJ afirmă exact contrariul.
”Sunt total de acord, i-am și transmis, sigur că da. Dacă clădirea de acolo poate fi considerată zonă tampon, astăzi trebuie să se facă lucrul acesta”.
”Atenție! Coordonarea pe Covid nu este a Consiliului Județean. Suntem în situația în care eu, când am vrut să rezolv o problemă, au sărit în sus toți. Coordonarea pe Covid aparține reprezentanților ministerului, nu este la Consiliul Județean. Noi acordăm tot suportul și am spus de fiecare dată: tot ce trebuie Consiliul Județean pune la dispoziție. Și am toată disponibilitatea”,
Doina Federovici, președinte CJ Botoșani.
Nouă șefă de la CJ a discutat cu noua directoare pentru a vedea cât durează obținerea avizelor pentru a se pune clădirea Colegiului Medicilor la dispoziția spitalului.
În această situație atât de întortocheată s-a ajuns după ce în Starea de Urgență, Guvernul a hotărât ca managementul spitalelor județene să treacă pe această perioadă specială de la Consiliile Județene la Ministerul Sănătății. Astfel, ministrul Nelu Tătaru l-a numit pe Radu Malancea director la ”Mavromati”.
Ulterior, Executiv a hotărât ca managementul să rămână la Ministerul Sănătății și în Starea de Alertă. Surprinzător însă, pe 30 octombrie, când a făcut o vizită la Botoșani, Nelu Tătaru a afirmat că managementul spitalelor județene nu ar mai ține de Ministerul Sănătății, ci ar fi apanajul Consiliului Județean.
Și confirmarea indirectă a venit când Radu Malancea a demisionat, iar noul manager, în persoana Doinei Caba, a fost numit de CJ și nu de minister. Doar că imediat, CJSU, aflată sub oblăduirea Prefecturii, a numit un medic coordonator pe Botoșani pentru problemele Covid, ceea ce i-a determinat pe șefii CJ să afirme din nou că ei nu pot acționa și că Prefectura trebuie să o facă.
Numai că această situație cu subordonarea neclară a unităților medicale nu este la Botoșani, ci în toată țara, iar în alte județe din România pacienții au totuși parte de condiții omenești. Și poate cel mai bun exemplu vine de la Bihor. Aici, la mijlocul lunii noiembrie Spitalul Județean a inaugurat noul UPU, unde pacienţii sunt fi trataţi în condiţii similare celor văzute în filmele americane de profil.
Potrivit ebihoreanul.ro, după o investiţie de circa 32 milioane de lei, Urgenţele au acum un corp lipit de clădirea Spitalului Judeţean. Cu o capacitate de 56 de paturi, UPU Oradea tratează pacienţii cu afecţiuni grave în boxe individuale, închise, care asigură şi intimitatea necesară bolnavului.
”O noutate este faptul că fiecare pacient este separat de toţi ceilalţi. Cei mai gravi sunt în aceste boxe cu pereţi retractabili, care se pot deschide sau închide complet, pentru a putea permite o intimitate. În perioada post-covidiană, se va permite prezenţa unui membru al familiei”,
Liviu Borcea, medic șef UPU Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
Fiecare boxă are aparatura necesară pentru tratarea pacientului, inclusiv ecograf, iar în vecinătatea lor UPU Oradea are o încăpere de radiologie şi una dedicată investigaţiilor CT. Astfel, bolnavii nu vor mai fi plimbaţi pe la investigaţii, înainte de a ajunge pe secţii.
O altă noutate este că UPU Oradea este prima din România care are acum o sală de decontaminare. Pacientul intră din parcare, este plasat pe targă și trecut prin acest sistem de duşuri. Spălarea durează între 5 şi 10 minute, în funcţie de substanţă.
De asemenea, UPU deține o sală de resuscitare, unde se va putea face inclusiv o oxigenare extra-corporală a sângelui pacienţilor. Aparatura necesară este, de asemenea, unică în România, fiind achiziţionată printr-un alt proiect, şi presupune ca sângele pacientului să fie scos într-o membrană, unde este oxigenat.
UPU Oradea are şi un izolator pentru pacienţi în stare critică, care va fi folosit în perioada următoare pentru bolnavii de Covid-19.
”Este o sală dotată cu presiune negativă, asta înseamnă că atunci când se deschide uşa, niciodată aerul nu iese în afară. În plus, pacientul intră direct din ambulanţă, iar personalul intră dintr-o încăpere-filtru, unde se îmbracă”,
Liviu Borcea, medic șef UPU Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
O altă noutate unică în România este un dulap inteligent pentru medicamente. Concret, medicii urgentişti vor lua medicamentele dintr-un dulap dotat cu un sistem informatic. Doctorul va selecta întâi numele pacientului, apoi medicamentul pe care i-l va administra, ceea ce va duce la deschiderea automată a uşii din sectorul în care respectivul produs se află. Fireşte, datele se stochează în fişa pacientului, dar şi în inventarul UPU.
O altă tehnologie înaltă prezentă în UPU Oradea este un roboţel care foloseşte radiaţii UV de tip C pentru a inactiva viruşii din atmosferă, o invenţie numai bună pentru pandemia prin care trecem. Roboţelul, fabricat în Bucureşti, se plimbă singur în încăpere.
Și cetățenii din Botoșani contribuie la sistemul de asigurări de sănătate exact în aceleași procente și după aceleași legi precum cei din Oradea. Doar că acolo conducătorii se zbat să aducă fonduri și să rezolve problemele oamenilor, nu aruncă responsabilitatea pe alții.
Astfel este posibil ca la Botoșani, după atâtea certuri, singurul lucru concret care s-a întâmplat să fie schimbarea corturilor: cele două mici au fost înlocuite pe 25 noiembrie cu unul mai mare. Umilirea botoșănenilor care achită poate de zeci de ani contribuții la fonurile de sănătate, continuă.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL