Povestea ne este oferită astăzi de către microbiologul și profesorul universitar Vania Atudorei. Cetățean de Onoare al urbei în care s-a născut - Botoșani, trăitor de multe decenii în Canada, un iscusitor al cuvintelor și un excelent cuvântător în metaforă, Vania Atudorei este cunoscut nu doar în profesie, ci și prin calitățile de scotocitor în arhive, fie că este vorba despre cele ale familiei sau ale bibliotecilor de soi.

De data aceasta, Vania Atudorei ne aduce înainte o poveste fabuloasă. Cea a unui pașaport care, după 135 de ani, se întoarce acasă, acolo unde a fost semnat. Dincolo de aspectul strict documentar, de arhivă, documentul înmagazinează și sentimente puternice, care îl leagă pe ilustrul microbiolog de o ființă dragă: mama.

”În anul 1968, Ceaușescu a decis să reorganizeze teritorial-administrativ România și să renunțe la împărțirea țării în regiuni și raioane după modelul sovietic, și așa s-au înființat județele. Era anul în care URSS a invadat în luna august Cehoslovacia, eu aflându-mă la Oradea, spre disperarea părinților cărora le era teamă și de o invazie în România, deoarece Ceaușescu refuzase să participe la această agresiune militară și nu a permis trecerea trupelor sovietice prin România”,

prof. univ. Vania Atudorei

Așa apărea pe harta României județul Botoșani, și…

”…cum noul județ Botoșani necesita cadre și funcționari, aceștia au fost aduși din fostele 5 raioane ale actualului județ Botoșani: Botoșani, Săveni, Dorohoi, Darabani și Trușești și din fostele 6 raioane ale actualului județ Suceava: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și raionul Vatra-Dornei”

Un pas important și mai mult decât necesar era acela al identificării clădirilor administrative necesare, astfel încât Guvernul a pus în construcție numeroase șantiere și a rechiziționat mai multe clădiri din Botoșani.

”Astfel s-a construit primul bloc de apartamente lung cu 3 scări și cu 4 etaje, pe actuala stradă Octav Onicescu (numită atunci I.C. Frimu) lipit de Parcul Eminescu, urmat de altele, iar Sănătatea publică, numită atunci Sanepid (Sanitar-Epidemiologie) a primit clădirea Bolfosu (sau Panda), cea mai veche construcție medievală din Botoșani, de pe actuala stradă Ion Pillat, unde a funcționat și Liceul Laurian între 1881 și 1885, înainte de a avea actuala clădire”,

prof. univ. Vania Atudorei

În această clădire Bolfosu – care figurează astăzi și drept cel mai vechi han din Moldova - lucra și mama lui Vania Atudorei.

(Vania Atudorei pe când era elev la Liceul Laurian, mama sa și darul primit)

Eugenia Atudorei a fost impresionată de cantitatea de documente vechi aflate și în beciul clădirii, dar și în podul clădirii, povestește astăzi fiul său. Pentru mulți, aceste documente vechi și prăfuite trebuiau aruncate la gunoi pentru că ele nu mai serveau la nimic, și trebuia făcută curățenie pentru a instala birourile și arhivele viitoare ale noii instituții.

Multe dintre ele au ajuns la groapa de gunoi, din nefericire, mărturisește Vania Atudorei. Unul însă, un act vechi, avea să ajungă în mâna copilului de atunci și să fie păstrat zeci de ani cu sfințenie de atunci până astăzi, adică 54 de ani.

”Eram în clasa a IX-a la Liceul Laurian și de multe ori, după orele de școală, veneam la birou la Mama. Într-o zi, știind că sunt pasionat de istorie, mama mi-a spus că are un cadou și o surpriză pentru mine. Era în toamna anului 1968. Și mi-a dat un Pașaport original din Imperiul Austro-Ungar, al unei persoane născute în 1858, pe care ea l-a găsit în podul clădirii care fusese și cel mai vechi Han (Hotel) din Botoșani”,

prof. univ. Vania Atudorei

Probabil că persoana care îl deținea venise în Regatul României în vizită la Botoșani, cu trenul, deoarece la pagina 5 se mai vede ștampila INTRAT a Biroului Vamal Ițcani, care la vremea aceea era Gara de frontieră a Imperiului Austro-Ungar, la Burdujeni fiind Gara de frontieră a Regatului României.

”Persoana respectivă venea din ducatul Bucovinei de la Storojinet, deoarece Pașaportul a fost liberat la Storojinet, iar la pagina 16 este sigiliul imperial oficial pe care scrie în limba germană Bezirkshauptmannschaft STOROZYNETZ, adică autoritatea districtului Storojinet, un oraș frumos, supranumit orașul – grădină, aflat pe malul râului Siret, la numai 22 de km de Cernăuți, și care avea atunci 5.000 de locuitori, dintre care 40 la sută erau evrei. Iar la pagina 3 se află și ștampila oficială a Biroului din Storojinet, fost județ al României interbelice, și dată eliberării Pașaportului: 14 aprilie 1887. La Storojinet este și mormântul lui Iancu Flondor, care a semnat actul Unirii Bucovinei cu România la 1918”,

prof. univ. Vania Atudorei

Tot la pagină 3, continuă prof.univ. descrierea documentului, este scris că: ”Dieser Pass is gültig 1 Jahre”, adică ”acest Pașaport este valabil 1 an”.

”Cum la vremea aceea nu existau încă fotografii la pagina 2 erau înscrise datele personale ale proprietarului Pașaportului: sexul, înălțimea, culoarea ochilor, culoarea părului”,

prof. univ. Vania Atudorei

La pagina 1 este scris: Im Namen Seiner Majestät Franz Joseph I. - Kaiser von Österreich, König von Böhmen und Apostolischer König von Ungarn - Reise Pas: În numele Maiestății Sale Franz Iosif I, Împăratul Austriei, Regele Boemiei și Regele Apostolic al Ungariei – Pașaport de Câlâtorie.

Pe coperta posterioară scrie WIEN, dovadă că Pașaportul fusese tipărit la Viena. Primele Pașapoarte românești au fost emise în 1912 printr-un decret al Regelui Carol I.

România, Elveția, Canada și din nou România

”Eram conștient că este un document istoric de mare valoare și de aceea l-am luat cu mine peste tot, și în anii de Elveția și în Canada. Cum Imperiul Austro-Ungar a durat numai 51 de ani, între 1867 și 1918, acest Pașaport fost emis la 20 de ani după constituirea Alianței Austro-Ungare și este un document rar deoarece el se elibera numai persoanelor înstărite care aveau posibilitățile materiale că să călătorească și erau considerate persoane de încredere”,

prof. univ. Vania Atudorei

După 135 de ani de peregrinări, acest document revine în România, acasă la el, în Bucovina. Și asta pentru că în luna iunie 2022 va fi oferit drept Donație Bibliotecii și Arhivelor Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava, locul în care a fost ștampilat în anul 1887 și înmânat Prof. Univ. Dr. Sanda-Maria Ardelean într-un cadru festiv omagial cu ocazia a 80 de ani de la moartea tragică a celebrului tenor bucovinean Joseph Schmidt.

”Cu această ocazie, la Suceava, pe 15 iunie, va avea loc un concert extraordinar de Operă cu Prima Donna Operei din Iași, celebra soprană Mioara Cortez, care va fi sărbătorită pentru 50 de ani de carieră artistică, Prima Donna Operei din Cluj – Carmen-Violetă Gurban, care va fi sărbătorită și pentru 40 de ani de carieră artistică, contratenorul Alexandru Costea, din București, supranumit și Farinelli al României, și baritonul Eduard Ferenczi-Gurban, câștigătorul Marelui Premiu al Concursului Internațional Danubia Talents din Ungaria în 2021 și premiul 3 la Concursul internațional London Classical Music Competition”,

prof. univ. Vania Atudorei

Acest spectacol este organizat și va fi prezentat de către prof. Sanda Maria Ardeleanu și de prof. Vania Atudorei cu concursul și colaborarea Rectoratului și a Senatului Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava.