Botoșăneanul arhitect a contestat controlul judiciar în dosarul DIICOT în care apare alături de primarul Chirica

În cursul zilei de luni, 19 decembrie, cinci inculpați din dosarul DIICOT au contestat controlul judiciar. Printre ei, și botoșăneanul Alexandru Mustiață, arhitect-șef în Primăria Iași.

 

Cinci dintre persoanele audiate, miercurea trecută, de DIICOT, au contestat în instanță legalitatea măsurii de control judiciar care le-a fost impusă de procurorul de caz. Numărul celor care au depus, până în acest moment, astfel de plângeri, la Tribunalul Iași, se ridică la 11.

 

Ieri dimineață au contestat controlul judiciar Cristina Oțeleanu, directorul Direcției Juridice din Primăria Iași, Alexandru Mustiață, arhitectul-șef al Municipiului Iași, Mariana Popa, registrator la Oficiul de Cadastru, Ovidiu Crețu, angajat al firmelor deținute de dezvoltatorul imobiliar Zămoșteanu, și Vasile Bliorț, cadastrist.

 

Potrivit reporteris.ro, aceștia li se alătură altor șase acuzați din acest dosar, care au depus la Tribunal plângeri similare joia și vinerea trecută, printre aceștia apărând și primarul Iașului, Mihai Chirica.

 

Infracțiunile cercetate de procurori sunt abuz în serviciu în vederea obținerii unui folos necuvenit, uzurparea funcției, delapidare, spălarea banilor, folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

 

Până acum, DIICOT nu a făcut publică, în mod oficial, lista celor puși sub acuzare în această anchetă.

 

Miercurea trecută, DIICOT a derulat în Iași mai multe percheziții într-un dosar înregistrat în 2020 și extins în cursul urmăririi penale. Inițial, principalul acuzat a fost dezvoltatorul imobiliar Cristin Zămoșteanu, inculpat pentru faptul că nu a achitat către bugetul de stat taxe și impozite de 12 milioane de euro în urma tranzacțiilor imobiliare pe care le-a derulat în trecut.

 

Ulterior, anchetatorii au descoperit, în același dosar, „constituirea unui grup infracțional organizat (…) vizează procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții de către dezvoltatori imobiliari care s-au folosit de conexiunile cu funcționari din administrația publică locală cu atribuții în domeniul emiterii și urmăririi respectării documentațiilor de urbanism”.

 

În dosar există indicii legate de autorizarea ilegală a cel puțin două imobile, unul dintre acestea fiind etajul superior de la Hala Centrală, clădire deținută de către Zămoșteanu la momentul săvârșirii infracțiunilor.