Oficial sunt pensionari invalizi şi, nu doar că nu pot să muncească, ci unii chiar au şi nevoie de ajutor pentru a se îngriji. Tot la fel de oficial şi-au deschis AF-uri sau PF-uri în care lucrează ca şi cum nu ar suferi de vreo boală. Zeci de botoşăneni au tras astfel ani de zile statul în piept şi au creat un prejudiciu estimat deocamdată la aproape 600.000 de lei. S-a trecut la verificarea tuturor dosarelor pensionarilor şi, pentru ca tacîmul să fie complet, acest lucru este pus în practică tocmai de cei care i-au făcut făcut pensionari invalizi.



Zeci de pensionari puşi să aducă banii înapoi

Astfel de lucruri au fost posibile pentru că ani la rînd instituţiile statului nu s-au obosit să îşi coreleze bazele de date. În acest fel pensionarii care în acte sunt invalizi şi nu ar putea să muncească s-au autorizat ca asociaţii familiale ori persoane fizice şi au făcut bani, deşi teoretic o parte dintre ei nici măcar nu ar putea să-şi poarte singuri de grijă. În acest an Curtea de Conturi a pus la dispoziţia Casei Judeţene de Pensii (CJP) baza de date de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) cu cei care au obţinut venituri şi s-au regăsit astfel pensionari invalizi care deţin AF şi PF, deci care, potrivit legii, s-au folosit de muncă proprie şi au obţinut venituri din aceste activităţi economice.  Pe baza datelor furnizate de DGFP şi de Oficiul Registrului Comerţului, în timpul controlului Camerei de Conturi Botoşani serviciul plăţi prestaţii din cadrul CJP a notificat în lunile iulie şi august 86 pensionari de invaliditate care s-au aflat în plată cu pensie de invaliditate gradul I şi II şi au obţinut venituri în calitate de membru al unei AF sau PF autorizată să desfăşoare activităţi independente. Până la finele lunii septembrie, pe baza documentelor pe care le-au prezentat, s-au emis decizii de debit la 49 de pensionari pentru perioada ianuarie 2008 - august 2010, cu gradele de invaliditate I şi II, totalizând 563.247 lei încasaţi necuvenit de la bugetul de asigurări sociale de stat, la care se adaugă 11.910 lei încasaţi necuvenit de la bugetul de stat.

 

Prejudiciul este în realitate mult mai mare, numai că CJP derulează acţiunea pe o perioadă de retroactivitate de maxim trei ani, deoarece sumele încasate peste acest răstimp s-au prescris deja. De asemenea, în cursul lunii septembrie, amintitul serviciu al CJP a notificat alţi 68 de pensionari de invaliditate care s-au aflat în plată cu pensie de invaliditate gradul I şi II şi care au avut calitatea de membru al unei asociaţii familiale/persoană autorizată să desfăşoare activităţi independente. Deocamdată s-a constatat că în 10 cazuri aceştia au încasat în mod legal drepturile de pensie, restul cazurilor fiind în curs de clarificare.

Teoretic sunt invalizi şi nu pot munci, practic primesc pensie de invalid şi muncesc

Ordonanţa 44/2008  privind desfăşurarea activităţilor economice de către PFA, întreprinderile individuale şi familiale defineşte trei tipuri de activităţi independente: asociaţii familiale, persoane fizice şi întreprinderi individuale. Primele două categorii se folosesc de munca proprie. Legislaţia română prevede şi trei grade de pensionari invalizi. Gradul I este asimilat pierderii totale a capacităţi de muncă, iar individul necesită îngrijire permanentă, persoanele încadrate la gradul II se pot îngriji, dar nu pot munci, iar cele de gradul III au capacitatea de muncă pierdută parţial. Cu alte cuvinte, calitatea de pensionar invalid de gradul I sau II este incompatibilă cu aceea de deţinător de AF sau PF, lucru care în cazul a zeci de pensionari nu prea a fost valabil. Ei au luat şi pensie şi au făcut şi bani din astfel de activităţi economice. De altfel, sesizîndu-se aceste anomalii, la mijlocul anului trecut s-a modificat legea 19/2000 a pensiilor, stipulîndu-se foarte clar că nu pot fi pensionari invalizi de primele două grade cei care sunt membri de AF sau PF. Totuşi, atunci cînd o persoană îşi iniţiază o astfel de afacere nu este obligată să aduc dovadă că este aptă de muncă şi că nu primeşte pensie de invaliditate.
Ce activitate poate desfăşura un AF sau PF?. „Orice tip de activităţi economice ca orice persoană juridică organizată ca operator economic, societate comercială pe acţiuni, SRL, în nume colectiv, ca orice alt tip de societate care funcţionează conform legii 31. Nu există nici un fel de limită ca cifră de afaceri, deci pot fi agenţi economici semnificativi, dar organizaţi ca asociaţie familială sau persoană fizică autorizată”, ne-a declarat Radu Ţurcanu, directorul executiv al DGFP.

Doctoriţele care au dat „undă verde” pensionării se verifică singure

Date fiind toate aceste aspecte, în întreaga ţară s-a declanşat o amplă acţiune de revizuire a tuturor dosarelor pensionarilor invalizi. Numai pînă la finele lunii august la nivel naţional s-au făcut peste 3.800 de depensionări, însă doar şapte dintre acestea provin de la Botoşani. De ce? Pentru că acţiunea de aici pare să fie, cel puţin la prima vedere, o mare bătaie de joc. În luna iunie la nivelul CJP s-a format o comisie de verificare a dosarelor, iar în aceasta au fost numiţi şi doi medici, Teodora Ceucă şi Alexandrina Isăilă. Marea problemă este că cele două doctoriţe au activat ani de zile la cabinetele de expertiză medicală ale CJP. Compartimentul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din CJP a avut pînă de curînd trei cabinete, două dintre acestea conduse de cadrele medicale menţionate. Aici se verificau actele medicale, se examina pacientul, se făcea încadrarea într-un grad de invaliditate şi se emitea o decizie medicală. Cu toate aceste documente, plus cartea de muncă şi actele administrative, persoanele în cauză mergeau la CJP şi obţineau pensiile de invaliditate. Pînă la jumătatea lunii septembrie, cînd Alexandrina Isăilă s-a pensionat, ambele doctoriţe au făcut parte din comisie. Cu alte cuvinte, persoanele responsabile în bună parte de pensionările invalizilor s-au verificat ori încă se mai verifică singure. Dar asta nu este tot. Controlul nu presupune vizionarea pensionarilor, ci, pur şi simplu, se analizează dosarele să se vadă dacă sunt complete. În aceste condiţii nu mai trebuie să mire că, în timp ce la nivel naţional s-au depistat aproape 4.000 de persoane care nu trebuiau să primească pensie de invaliditate, la Botoşani s-au descoperit numai şapte. „Potrivit legii pensionarii invalizi nu pot fi chemaţi în faţa comisiei în afara termenului legal de un an de zile cînd trebuie să meargă la revizuire”, ne-a declarat Narcis Dreţcanu, director adjunct al CJP.

„Nu cred că suntem un judeţ de handicapaţi”

Numărul pensionarilor invalizi cunoaşte o creştere galopantă la Botoşani. Astfel, dacă la revoluţie erau circa 3.500 de persoane cu acest statut, în septembrie 2010 s-a ajuns la nici mai mult, nici mai puţin de 12.026. Mai mult, în timp ce numărul total al pensionarilor din judeţ scade, cel al pensionarilor invalizi tot creşte. Fundamentul real al acordării acestui statut atîtor botoşăneni este pus sub semnul întrebării inclusiv de primul reprezentant al Guvernului în judeţ. „Nu cred că suntem un judeţ de handicapaţi şi nu vreau să accept asta. Prea uşor s-au acordat aceste pensii de invaliditate”, ne-a declarat prefectul Cristian Roman. Potrivit acestuia, pentru a preveni starea de incompatibilitate existentă în verificarea dosarelor pensionarilor invalizi, se vor constitui comisii care se vor deplasa pe teren, la domiciliul beneficiarilor, pentru a se vedea starea exactă a acestora. Pensia medie de invaliditate este la Botoşani de 503 lei, iar efortul lunar făcut de stat pentru plata acesteia la toţi beneficiarii din judeţ se ridică la peste 6 milioane de lei.

Sergiu BĂLĂŞCĂU