Consiliul de administraţie a adoptat recent bugetul pe anul în curs al noii societăţi de termoficare. Dincolo de reclamă, de mega-programul european de investiţii, de promisiuni şi vorbe frumoase, rămân însă cifrele. Iar cele prevăzute pentru 2011 arată o faţă a SC Modern Calor SA pe care conducerile municipalităţii şi unităţii de profil nu prea au interes să o facă publică. De ce? Veţi vedea în rândurile următoare.

Directorii – salarii de patru ori mai mari decât restul angajaţilor

Un prim motiv ar fi suma programată să se cheltuie cu retribuirea conducerii agentului economic. 313.600 de lei, nici un leu mai mult, nici unul mai puţin, sunt prevăzuţi în buget ca fond de salarii aferent conducerii societăţii. Aceasta este formată din Ion Diaconu – director general, Serghi Cracană – director tehnic şi Denisia Agapie – director economic. Un simplu calcul ne arată că, în medie, pentru fiecare dintre aceştia firma şi-a propus să cheltuie în anul curent peste un miliard de lei vechi numai pentru asigurarea lefurilor. 8.711 lei este salariul mediu brut care reiese că se plăteşte în acest an fiecăruia din cei trei şefi menţionaţi. Aceasta înseamnă că directorii SC Modern Calor SA câştigă de peste patru ori mai mult decât ceilalţi angajaţi. Şi asta pentru că salariul mediu brut pe unitate prevăzut în criteriile de performanţă asumate de directorul general şi cel economic este de 2.138 de lei.

Pe salariaţii de rând îi aşteaptă noi disponibilizări…

Pentru angajaţii de rând ai unităţii aceasta nu este însă singura veste proastă. Aceluiaşi consiliu de administraţie al societăţii i-au fost prezentate şi măsurile pentru limitarea costurilor cu forţa de muncă programate să se aplice în acest an. După disponibilizările sau „transferările” către muribundele SC Termica SA şi SC Conterm Construct SA din anii anteriori, conducerea şi-a propus să mai scape de o serie de salariaţi. Un colectiv format din 11 persoane, în frunte cu cei trei directori, au alcătuit un aşa numit „program de măsuri în vederea reducerii costurilor cu forţa de muncă” în care, printre altele, se arată: „în urma analizei din punct de vedere organizatoric a activităţilor din cadrul societăţii, colectivul a identificat şi propus pentru unele activităţi scheme de funcţionare astfel încât după aplicarea acestora ar rezulta o reducere de personal de maxim 25 de salariaţi”.

Mai mult de jumătate dintre noii concediaţi ar urma să provină de la activitatea de exploatare reperaţii oraş, iar restul de la cea de exploatare reparaţii CET şi de la cea de contractare. „Motivat că în cadrul societăţii nu există activităţi la care să poată fi redistribuiţi, aceşti salariaţi urmează a fi concediaţi, după parcurgerea etapei de informare a sindicatelor şi a perioadei de preaviz”, scrie negru pe alb în amintitul raport. În acesta se mai precizează şi că angajaţii disponibilizaţi vor primi o indemnizaţie de concediere în cuantumul a maxim şase salarii a 1.000 de lei, în funcţie de vechimea în muncă şi o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de pînă la 12 luni. Nominalizarea angajaţilor la care se va renunţa se va efectua, cel puţin teoretic, în baza rezultatelor obţinute la testarea anuală a personalului şi a criteriilor prevăzute în contractul colectiv de muncă.

… Şi concedii fără plată

Dar asta nu e tot. În vederea reducerii costurilor cu forţa de muncă, pe timpul verii personalul de pe tură, prin rotaţie, după efectuarea concediului de odihnă şi a recuperărilor, va fi detaşat la alte societăţi pentru a participa la lucrări de investiţii sau va intra în concediu fără plată. „Se preconizează să se afle în această situaţie un număr de aproximativ 30 de salariaţi pe lună, prin rotaţie, pentru o perioadă de patru luni”, se specifică în raportul în cauză. O altă măsură care loveşte în plin angajaţii este redată chiar la finalul programului de măsuri propus pentru diminuarea cheltuielilor de personal. „Lunar să se facă o analiză privind producţia facturată, producţia încasată, inclusiv subvenţiile şi ajutoarele la căldură, precum şi costurile totale şi în funcţie de rezultate să se hotărască cu privire la nivelul de acordare a salariilor, acestea putând fi diminuate lunar cu un procent care nu va putea depăşi 25%, astfel încât societatea să nu înregistreze pierderi”, se menţionează în finalul raportului.
Jumătate din buget vine din subvenţii, oamenii cu centrale plătesc de două ori ce nu consumă

Pe de altă parte însă, trebuie spus că salariile de circa 2.000 de euro ale conducerii unităţii sunt suportate, mai mult sau mai puţin direct, de populaţia oraşului. SC Modern Calor SA şi-a programat pentru acest an venituri de 19,6 milioane de lei din încasările efectuate de la populaţie, agenţi economici şi instituţii şi alte 19,2 milioane de lei din subvenţii şi ajutoare băneşti. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă contribuţia bugetului local, iar o parte consistentă aparţine bugetului de stat. Cu alte cuvinte, populaţia municipiu care nu este racordată la termoficarea centralizată şi care locuieşte în blocuri în care SC Modern Calor SA încă mai are clienţi plăteşte de două ori căldură de care, în realitate, nu beneficiază. După cum v-am informat la o precedentă ediţie „Ancheta Săptămânii”, locatarii cu centrale sunt facturaţi de la 5 la aproximativ 50 de lei pe lună de către unitatea Consiliului Local, deşi aceasta nu le prestează nici un serviciu. Apoi, prin taxele şi impozitele care le plătesc şi care devin ulterior subvenţie pentru SC Modern Calor SA ajung să plătească a doua oară ceea ce nu consumă. Circa 1,8 milioane de lei ar urma să încaseze societatea într-o iarnă de la cei fără centrale, ceea ce înseamnă aproape 10% din suma programată să îi revină de la populaţie, agenţi economici şi instituţii.

Imprimante, calculatoare, maşini, scaune…

Într-o altă şedinţă a consiliului de administraţie, desfăşurată pe data de 23 decembrie a anului trecut, s-au prezentat şi listele cu necesarul de obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru anul în curs. Pe acestea se regăsesc tot felul de bunuri, de la „burghiu cu plăcuţă vidia” şi „cizme cauciuc” până la „furtun oxigen” sau „şurubelniţă dreaptă”. Dincolo de obiecte de acest gen, pe liste se regăsesc şi altele, care pot ridica semne de întrebare.


Astfel, drept necesare s-au considerat achiziţionarea a opt imprimante laser A4 la 400 de lei bucata, a unei imprimante multifuncţionale de 600 de lei, a unei imprimante de reţea laser format A4 de 6.000 de lei şi a unui copiator alb-negru de nici mai mult, nici mai puţin, de 20.000 de lei. Practic, 29.800 de lei, adică aproape 300 de milioane de lei vechi, ar urma să se cheltuie numai pe copiatoare şi imprimante. Dublu pe atât s-ar putea duce pe tehnică de calcul. Se intenţionează cumpărarea a 11 PC-uri la 2.500 de lei exemplarul şi a unor licenţe în valoare totală de 35.000 de lei. Printre achiziţiile propuse pentru acest an mai figurează opt scaune de birou, un autoturism de 10.000 $ şi o autoutilitară cu platformă de 80.000 de lei.

„Termoficarea care, repet, înghite foarte, foarte mulţi bani”

Spre sfârşitul săptămânii precedente, după şapte luni de pauză, PDL-iştii au organizat o conferinţă de presă la care a fost prezent şi directorul general al societăţii. Democrat-liberal de vază, acesta nu a suflat o vorbă despre toate aspectele menţionate. El a vorbit doar de programul de peste 40 de milioane de euro pentru care s-a obţinut finanţare şi care în opinia sa, la finalizarea lucrărilor, va aduce preţul căldurii produse în sistemul centralizat la nivelul a 40% faţă de cea asigurată prin intermediul centralelor de apartament. Totodată, şeful SC Modern Calor SA i-a mulţumit primarului. „A fost un partener, un om care în primul rând a înţeles. Este mare lucru pentru că ştiu cu ce se confruntă colegii din ţară. Din păcate, foarte mulţi primari înţeleg prin modernizarea unui oraş doar să schimbi borduri, şosele şi celelalte mai puţin… termoficarea care, repet, înghite foarte, foarte mulţi bani până ajungi la un sistem modernizat”, a afirmat Ion Diaconu. Acesta a mai spus că după modernizarea sistemului societatea va da bani bugetului local şi că o firmă de consultanţă a concluzionat că soluţia pe termen mediu şi lung pentru Botoşani o reprezintă sistemul centralizat de termoficare.

Sergiu BĂLĂŞCĂU