Avocații și familia Alexandrei bănuiesc că doctorița Pitrop își pregătește plecarea din România și au cerut oficial arestarea acesteia

O solicitare adresată  Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost depusă în această dimineață la inspectorul de caz delegat în acest dosar, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani.

 

Se cere oficial arestarea doctoriței

 

Este semnată de Biroul de Avocatură Gianina Poroșnicu în numele membrilor familiei Alexandrei Ivanov care s-au constituit părți civile în dosarul de urmărire penală.

 

Sunt trei solicitări clare trecute în adresa destinată procurorului de la Suceava și anume:

 

  • Punerea în mișcare a acțiunii penale față de Mariana Pitrop, suspectă în prezentul dosar, luând în considerare îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de art. 309 Cod procedură penală.
  • După punerea în mișcare a acțiunii penale, solicitarea de către procurorul de caz în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța competentă luării față de dr. Pitrop măsurii arestului preventiv, prevăzută de art. 223 Cod procedură penală raportat la dispozițiile art. 202 Cod procedură penală.
  • Asigurarea accesului părților civile și a avocatului Gianina Poroșnicu la actele înaintate la dosar de către suspectă în legătură cu bunurile pe care le deține, actul de partaj în cauză și orice alte detalii financiare relevante de care dispun organele de urmărire penală, în urma dispunerii măsurii sechestrului asigurător în data de 29.09.2023, în baza dispozițiilor art. 94 alin. 1 Cod procedură penală.

 

Solicitarea are la bază o prevedere a codului penal prin care se asigură părților civile „dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii precum și dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei”.

 

În legătură cu punerea în mișcare a acțiunii penale, în cerere se arată următoarele:

 

„Considerăm că procurorul de caz trebuie să dispună punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecta în prezentul dosar, deoarece sunt îndeplinite condițiile pentru a efectua acest act procedural, dispoziții prevăzute de art. 309 alin. 1 Cod procedură penală care prevede că: «Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1) »”.

 

Avocații mai arată că măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații: ”inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte“.

 

„Considerăm că există indicii temeinice că suspecta (inculpata după admiterea solicitării de punere în mișcare a acțiunii penale) face pregătiri pentru a se sustrage de la urmărirea penală și ulterior de la judecată. Aceste temeiuri se bazează pe faptul că anterior instituirii măsurii sechestrului asigurător de către reprezentantul Ministerului Public, numita Pitrop Mariana, a încheiat în mod fraudulos un act de partaj cu soțul acesteia, pentru a diminua activul său patrimonial, care ar avea ca rezultat nu doar sustragerea de la plata despăgubirilor familiei defunctei, ci și părăsirea intempestivă a țării de către aceasta în măsura în care încearcă să lichideze activul patrimonial, pregătind teren pentru o eventuală relocare, folosind resursele financiare obținute în urma partajului. Comportamentul său denotă în mod cert o încercare de a împiedica bunul mers al procesului penal și sustragerea de la urmărirea penală”,

Gianina Vera Poroșnicu, avocata familiei Ivanov

 

Ori, potrivit reprezentantului legal al familiei Alexandrei, prin actul de partaj, medicul ar fi încercat să fraudeze părțile civile constituite în dosar pentru daune morale și materiale.

 

În încheiere, în adresa transmisă se arată că măsura arestului preventiv poate fi luată față de o persoană dacă, „din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane”.

 

Iar reprezentanții legali ai familiei arată că, în cazul de față a rezultat decesul pacientei Alexandra Ivanov, pe perioada cât se afla în Maternitatea Botoșani, iar medicul amintit era de gardă.