V-aţi întrebat vreodată cum este să depui o jerbă de flori la bustul lui Mihai Eminescu într-un oraş condus de un primar comunist? Sau ce trebuie să faci ca să poţi merge cu o coroană la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt dintr-o urbe controlată de acelaşi partid? A simţit-o pe propria piele chiar primarul de Botoşani. Nu a fost însă singur într-o asemenea situaţie. A avut alături câţiva dintre cei mai mari scriitori români şi botoşăneni.

“Aţi venit să îl sărbătoriţi pe Eminescu sau pe Ştefan?”
Internaţionalizarea Zilelor Eminescu începută în 2011 a continuat anul acesta prin organizarea mai multor manifestări în Republica Moldova. La jumătatea lunii ianuarie o delegaţie de aproximativ 40 de poeţi şi scriitori din mai toate colţurile ţării a încercat acolo preţ de două zile să reînvie spiritual eminescian. N-a fost tocmai uşor. Şi aceasta mai ales pentru că primarul de Bălţi, Vasile Panciuc, membru de vază al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, numai bucuros nu a fost de o asemenea vizită. Nici el şi nici un alt oficial al administraţiei publice din Bălţi nu au întâmpinat delegaţia română şi nici nu a participat la vreun eveniment prilejuit de vizita acesteia în oraş. Ba mai mult, s-a împotrivit depunerii unor jerbe de flori la statuia impunătoare a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din central urbei. “Aţi venit să îl sărbătoriţi pe Eminescu sau pe Ştefan?” ar fi fost răspunsul tăios pe care Vasile Panciuc, primar născut în Sadki – Ucraina şi care nu cunoaşte limba română l-ar fi dat lui Cătălin Flutur. Acesta din urmă a insistat pe lângă edilul şef de Bălţi şi a decis să se meargă la statuia marelui domnitor moldovean în ciuda împotrivirii primarului. “Ia să văd, ce-o să se întâmple”, i-a transmis primarul de Botoşani omologului său de la Bălţi.
Coroane depuse sub supravegherea Poliţiei şi Securităţii
Aşa că, pentru ca planurile din România să poată fi puse în practică la moldoveni, s-a apelat la Consulatorul General al României din Bălţi. “Ceea ce faceţi dvs. este, din punctul meu de vedere, cu mult mai semnificativ decât orice acţiune privată, publică, ş.a.m.d. Ştefan cel Mare e permanent, jerbe să avem. Realmente eu sunt impresionat pentru faptul că aţi venit, este un element ad-hoc într-o lume atât de preocupată de alte lucruri. Dacă îi întrebi de Eminescu, toţi îl slăvesc, toţi îl apreciază, dar când să facă ceva… Prezenţa dvs. aici, faptul că suntem aici înseamnă într-adevăr interes real. În rest sunt vorbe. Şi este de apreciat mai ales că suntem într-o zonă de nord, mai roşiatică - dl. primar ştie mai bine decât mine - cu atât gestul este mai important”, a afirmat Dumitru Teculescu (foto dreapta), consulul general al României la Bălţi. Ce a urmat pare desprins din filme. S-au depus şi coroane, şi jerbe, şi flori, însă fără ca vreun reprezentant al Primăriei Bălţi să oroneze evenimentul. Aceasta în condiţiile în care statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt este amplasată chiar în faţa clădirii în care munceşte Vasile Panciuc. N-a fost primarul şi nici vreun alt ajutor al său, însă s-au prezentat la datorie şefii locali ai Poliţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate, care au supravegheat mai mult sau mai puţin discret întreaga acţiune. O maşină a Poliţiei a deschis calea delegaţiei române, posibil pentru ca aceasta să nu “evadeze” din programul prestabilit. În acest fel s-au depuse jerbe şi coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor şi la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din central oraşului, “chiar dacă în două ore dispar”, aşa cum s-au exprimat o mulţime dintre românii prezenţi la faţa locului.
Cărţi româneşti la universitatea cu „Cantina Studenţească Speranţa”
Delegaţia s-a deplasat apoi la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi. Aici a avut parte însă de toată atenţia conducerii instituţiei academic în condiţiile în care prorector este Maria Şleahtiţchi, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, dar şi din România. „Vă atrag atenţia că două universităţi din provincie, ale Republicii Moldova, de la Bălţi, în numele lui Alecu Russo şi cea de la Cahul, în numele lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, poartă numele a doi mari unionişti. Cele de la Chişinău nu poată nume”, a subliniat profesorul universitar. „Alecu Russo” nu pare să aibă nici pe departe situaţia financiară a universităţilor de stat din România. Întâlnirea nu s-a putut organiza în sala de conferinţe pentru că „e frig, nu se încălzeşte bine”, iar locul în care posibil iau masa cei care urmează cursurile este denumită sugestiv „Cantina Studenţească Speranţa”. Până la urmă a avut loc la biblioteca instituţiei o întâlnire a scriitorilor români cu aproximativ o sută de profesori şi studenţi de la „Alecu Russo”. „Sunt deja 123 de ani de la plecarea la cele veşnice a lui Mihai Eminescu, dar prezenţa lui, pe zice trece, se simte tot mai mult. Mă simt mai mult decât onorat de a adresa sincere mulţumiri acestei impunătoare delegaţii intelectuale şi celor care au avut inspirata idee ca Festivalul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, ediţia a XXI-a, să se desfăşoare şi în acest mediu academic”, le-a transmis celor prezenţi Gheorghe Popa, rectorul Universităţii din Bălţi. Cum spunea profesorul universitar Mircea Martin, preşedintele juriului de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, „ne aflăm în afara graniţelor României, dar nu şi în afara frontierelor românismului” şi pentru ca românismul de aici să fie ţinut viu s-au donat zeci de cărţi ale unor autori români, inclusiv colecţii ale laureaţilor Premiului „Mihai Eminescu”, universităţii din Bălţi. „Vreau să vă transmit un salut oficial din partea locuitorilor municipiului Botoşani , din partea mea, a Consiliului Local. Mi-aş fi dorit ca acest mesaj să ajungă în inima tuturor iubitorilor de Eminescu, în inima tuturor românilor, vă rog şi prin intermediul dvs. d-le rector, onorată audienţă, ca acest mesaj să ajungă la sufletul autorităţilor din Bălţi cu care încercăm să facem nişte proiecte care să ne lege. Vă asigur că atât cât vom putea să mânuim nişte destine, cât vom putea să fim acolo undeva sus, vom încerca ca acest lucru să îl facem foarte bine, în numele culturii române, în numele poporului român. Vă mulţumim că ne-aţi primit”, le-a spus primarul Cătălin Flutur celor prezenţi.
Urătură până la lacrimi
Ziua de 13 ianuarie de la Bălţi s-a terminat româneşte. Primăria Botoşani a oferit o recepţie la un hotel din oraş în care, după o mulţime de ani, în respectiva urbe s-a colindat, s-a urat şi s-a sorcovit româneşte, momente care l-au emoţionat până la lacrimi pe edilul şef de la Botoşani. Poate de aceea la manifestare nu au fost prezenţi dintre basarabenii de vază ai oraşului decât rectorul, prorectorul şi alţi câţiva reprezentanţi ai universităţii, administraţia locală dominată de comunişti lipsind cu desăvârşire. Ansamblul „Floarea Soarelui” din Săveni nu s-a limitat doar la colinde ori urături şi a trecut la cântece patriotice precum „Treceţi batalioane române Carpaţii” sau „Noi suntem români”. Au răsunat astfel şi versurile „România-i mama mea, ţara mea, mândră Basarabia / Basarabie frumoase, te găteşte de mireasă / Şi-ţi aducem peţitor, mândrul nostru tricolor”.
Sergiu BĂLĂŞCĂU






























CITEŞTE ŞI:
 Vicepreşedintele CJ se pregăteşte să intre în tratative cu Republica Moldova - VEZI de ce
 Un sfert de miliard de la Ministerul Culturii pentru Zilele Eminescu