Pe data de 30 august, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Alexandru. Potrivit tradiției populare, în această zi nu este bine să-ți vorbești aproapele de rău, iar Biserica îi îndeamnă pe credincioșii să fie mai milostivi.

Unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii, Sfântul Alexandru a fost și un apărător neînfricat al credinței creștine. Sfântul Alexandru a trăit în secolul al IV-lea, timp în care a fost ucenic al Arhiepiscopului Mitrofan al Bizantinului, iar ulterior a fost numit patriarh în locul acestuia. Sfântul Alexandru a fost trimis de către Patriarhul Mitrofan să participe la Sinodul I ecumenic de la Niceea cu scopul de a apăra dreapta credința de Arie, deoarece unul dintre preoți și alți partizani ai ereziei ariene începuseră să răspândească o învățătură neconformă cu tradiția și credința Bisericii, conform crestinortodox.ro.

Numele Alexandru este de origine greacă și înseamnă a apăra, a proteja. Numele provine de la grecescul Alexandros care înseamnă protector al bărbaților sau al oamenilor și este format din cuvintele „alexo” care înseamnă a apăra, a proteja și „andros” care înseamnă bărbat, om.

Alexandru este un nume foarte vechi în onomastică grecească, fiind atestat încă din a doua jumătate a secolului VII î.Hr, în „Iliada”, ca un alt nume al lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, în timpul războiulului toian și mai târziu apare în „Descrierea Eladei” – Alexandra, formă feminină a numelui, ca supranume pentru Cassandra, soră lui Paris.

În mitologia greacă, Alexandra este poreclă miceniană a zeiței Hera, protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regină zeilor și a oamenilor.

Numele a fost foarte popularizat în special de Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, educat de către Aristotel, care a rămas în istorie că un comandant de oști excepțional, un mare cuceritor și cel care a unificat sub dominația greacă o mare parte a lumii antice, răspândind astfel în lumea mediteraneeană și orientală cultura și civilizația greacă.

În folclorul nostru, numele Alexandru apare ca un termen de comparație ideal în materie de vitejie și a intrat în onomastică și datorită mai multor martiri și sfiniti din primele secole ale erei noastre.

Alexandru este un nume frecvent întâlnit în onomastica românească. Se spune că aceștia au personalități puternice, sunt ambițioși și independenți. Firea fermecătoare a acestora îi face ușor plăcuți în orice împrejurare. Nu sunt însă la fel de răbdători.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: