Astăzi se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Documentul a fost încheiat de 16 state aliate din primul război mondial (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. 

Patriarhia Română a transmis că astăzi sunt pomeniți în toate bisericile eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români.

”La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi, din data de joi, 4 iunie 2020, sunt pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916 și 1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Veşnica lor pomenire din neam în neam!”,

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Tratatul de la Trianon reprezintă consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

”O dramă istorică” pentru Ungaria

Ungaria vede în Tratatul de la Trianon o dramă istorică, după cum specifică și istoricul Adrian Niculescu.

”Tot timpul, pentru Ungaria, fraza standard este că a pierdut două treimi din populație și din teritoriu. Dar aceste două treimi nu erau ungare”, spune la RFI istoricul Adrian Niculescu.

”O încununare a suferințelor poporului nostru”

În ziua de 4 iunie 1920, la ora 16:30, în clădirea marelui palat Trianon din Versailles, a fost semnat tratatul dintre puterile aliate și asociate, printre care și țara noastră și Ungaria. Tratatul a fost semnat din partea ungară de Agost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár, iar din partea României de dr. Ioan Cantacuzino şi Nicolae Titulescu. Documentul a mai fost semnat și de alți 36 de șefi de guverne, miniștri de externe, ambasadori reprezentând 23 de state din Europa, America de Sud și de Nord, Africa și Australia, scrie Ziarul Lumina.

Tratatul era complex. Avea 14 părți, 364 de articole și 164 de pagini. În partea a doua, începând de la articolul 27, documentul prevedea granițele Ungariei cu vecinii săi: Austria, Statul sârb-croat-sloven, România, Cehoslovacia. Partea a treia, denumită clauze politice europene, prevedea, la articolul 45, că „Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

Pentru Ungaria, Tratatul de la Trianon a însemnat dezmembrarea „Ungariei Mari” şi alipirea părţilor locuite de alte naţionalităţi decât cea maghiară la statele nou formate, Cehoslovacia, Iugoslavia, ori la cele ce şi-au desăvârşit unitatea naţională, cazul României. În mentalul colectiv maghiar, însă, Trianonul a fost perceput ca o uriașă traumă, o mare catastrofă, însă pentru națiunile asuprite de secole, a reprezentat o eliberare.

Au trecut 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, iar pentru noi, românii, acesta a reprezentat o încununare a suferințelor poporului nostru, a aspirațiilor naționale de unire a tuturor românilor într-un singur stat. Moștenirea acelei perioade este și astăzi vie și reprezintă o datorie a noastră, a tuturor, de a o duce mai departe și de a onora pe această cale jertfele și lupta înaintașilor noștri.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: