În noaptea de 8 spre 9 martie 1944, în apartamentul său situat la etajul Muzeului Național de Istorie Naturală, care încă de pe atunci îi purta numele, Grigore Antipa se stingea din viață în urma unui atac de cord.
Astăzi, 9 Martie 2021, se împlinesc 77 de ani de la acest trist eveniment. În aceeași zi se stingea din viață și soția Alina.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" ne invită să parcurgem împreună câteva amintiri cu totul speciale, rămase de la Zoe Cămărășescu, despre familia Antipa:
„Toată lumea îl iubea și o iubea și pe soția sa, o femeie frumoasă, elegantă, mult mai înaltă ca el, care se lăsa răsfățată de Grigore ca un copil. Au trăit nedespărțiți. Primitori, veseli mergeau peste tot împreună. Ea, cochetă, se ocupa mult de toalete, întârzia în fața oglinzii și prin prăvălii. Îl întâlneai pe Antipchen, așteptând în capul scării sau în fața unui magazin. ”Ce faci domnule Antipa? – O aștept pe Alina”.
A trecut Antipchen prin toate domniile, același om drăguț, simplu, foarte prețuit în țară ca și în străinătate, pentru știința lui. Când a murit în 1944, Alina n-a putut înfrunta viața mai departe fără Grigoraș, și s-a otrăvit. Dar timpul cât i-a trebuit ei ca să moară, l-a silit pe Antipchen s-o mai aștepte pentru ultima oară, întins în sicriu, în marea aulă a Muzeului până când Alina și-a dat ultima suflare. Apoi au plecat împreună, acolo de unde nu te mai întorci”.
Marele biolog și naturalist Grigore Antipa s-a născut la Botoşani în ziua de 7 decembrie 1867.
Botoșăneanul Dumitru Murariu, biolog, fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” din București, își amintește cum cercetătorii străini cunoşteau numele marilor sportivi ai ţării, dar şi pe cele ale oamenilor de seamă. Și un loc aparte îl ocupau personalitățile botoșănene.
”Citiseră despre luceafărul poeziei româneşti, ascultaseră încântătoarele compoziţii ale genialului dorohoian, din operele neobositului istoric cunoşteau multe episoade de vitejie ale poporului român, despre pictori şi matematicieni de seamă, între care la loc de cinste era menţionat Grigore Antipa. Dar dacă eu, cu origini botoşănene pot fi subiectiv şi acuzat de patriotism local, redau răspunsul unui distins om de ştiinţă - Ludovic Plate, succesor al savantului Ernst Haeckel, care i-a fost mentorul savantului român, după ce a citit o scrisoare de recomandare de la Grigore Antipa, pentru un tânăr colaborator, să fie primit la un stagiu de specializare la Universitatea din Jena: „Bine, dar nu înţeleg de ce, când aveţi în România un savant ca Dr. Antipa, a fost nevoie să vă deplasaţi aici, ca să învăţaţi nişte lucruri pe care le puteaţi învăţa mult mai bine, direct de la el!”. Este această remarcă o dovadă că la Institutul de Zoologie al lui Haeckel, omul de ştiinţă român trecuse în legendă, fiind încă în viaţă. În viaţă fiind, a avut bucuria să afle că la Facultatea de Agronomie de la Urbana (S.U.A.) se predau cursuri după principiile sale hidrobiologice şi s-a adoptat sistemul rotativ (preconizat de Antipa în gospodărirea Luncii inundabile a Dunării), pentru regiunea cursului iferior al fluviului Illinois. Apoi, normele pentru pescuit şi cruţarea peştelui din Legea pescuitului elaborată de savantul român au fost aplicate cu un succes de răsunet în marile pescării de pe Volga, Cura şi la Marea Caspică. Profesorul Emerit Constantin Motaş (1961) se întreba retoric: „Cine în ţara asta se poate numi hidrobiolog, ihtiolog şi n-a fost direct sau indirect discipolul său (al lui Antipa n.n.), cine n-a mers pe drumul deschis de el şi n-a urmat programul trasat de el?”,
Dumitru Murariu, biolog, fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” din București
(Foto: Arhiva Muzeului Antipa - anii 1930, Grigore și Alina Antipa)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
