Printre altele, Părintele Ioan a spus: „Fără Sfânta Cruce, creștinismul este doar filozofie”.

„Sărbătoarea aceasta este mare pentru că aflăm din istoria bisericii că...creștinii de două ori pe an mergeau în număr foarte mare la Ierusalim și anume? La Învierea Mântuitorului Iisus Hristos și la Înălțarea Sfintei Cruci. Iată de ce am zis că sărbătoarea aceasta este aproape ca după Înviere. De fapt, ea este legată de Învierea Mântuitorului. Dacă ne uităm în calendar, cu o zi înainte, pe 13 am prăznuit înnoirea bisericii din Ierusalim.”

Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Este o sărbătoare considerată praznic împărătesc, potrivit timpulcredintei.ro.

În data 14 septembrie, se serbează de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci şi anume: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14  septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la Perşii păgâni, la anul 629 pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor la 14 septembrie 630.