Acum râdem sau ne enervăm când auzim clișee precum ”iadul alb”, dar pe vremuri iernile erau năprasnice și ningea continuu chiar și două zile, astfel că și în orașe grosimea stratului de zăpadă ajungea să fie și de peste 1,5 metri.
Ierni precum cele din 1954 sau 1985 vor rămâne în istorie și probabil că nu se vor mai repeta niciodată.
Iernile în care s-au stabilit cele mai impresionante recorduri ale grosimii stratului de zăpadă au fost 1954, 1985, 1892, 1932, 1929, 1901 și 1945. Cele mai multe recorduri sunt de acum câteva zeci de ani și extrem de puține sunt din acest secol.
Pe 26 ianuarie 1892 s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stațiile meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman, în Moldova, au fost 250 cm. Cea mai ridicată valoare măsurată în țară a fost pe 19 martie 1945, la Vf. Omu: 390 cm, arată datele ANM.
Rămâne în istorie iarna lui 1954 când au fost mai multe episoade dure de viscol și viteza vântului a depășit 120 km/h. Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași și 150 cm la Turnu Măgurele.
Iarna lui 1985 a fost extrem de grea fiindcă venea într-o perioadă de lipsuri când în multe apartamente nu era căldură. Minimele au scăzut frecvent la sub -20 C în toată țara și la sub -30 C în Transilvania. Frigul a influențat și mai mult disconfortul populației, pe lângă lipsurile din acea perioadă și lipsa căldurii din apartamente.
Printre foarte puținele ninsori semnificative produse la câmpie în secolul nostru se numără cea de la Zimnicea, când la început de 2008 stratul a atins 106 cm. Un alt exemplu: la Oravița stratul de zăpadă a atins 80 cm pe 20 februarie 2009. Astfel de valori se ating din ce în ce mai rar. La munte, grosimea stratului a atins 377 cm la Bâlea Lac în primăvara lui 2007.
Iernile cu cea mai puțină zăpadă au fost în anii 2020, 1971-72, 2007 și 2008. Este mai puțină zăpadă fiindcă lunile de iarnă sunt mult mai calde decât acum câteva decenii și perioadele reci sunt uneori urmate de zile cu temperaturi pozitive. Au fost în ultimii ani +20 C în țară în ultimele zile de decembrie și peste +18 C în ziua de Crăciun. Granița dintre anotimpuri nu mai este deloc clară.
ANM a furnizat HotNews.ro date ce arată exact ce ierni au avut mediile cele mai mari ale grosimii stratului de zăpadă pe fiecare provincie istorică, iar valorile cele mai mari au fost în 1963, 1985 și 2012, ierni cu zeci de zile geroase care nu au prea permis topirea zăpezii căzute.
În materialul realizat cu ajutorul datelor furnizate către HotNews.ro (studiul integral aici) de Administrația Națională de Meteorologie puteți citi despre iernile dure în care zăpada a fost mai înaltă decât omul, dar puteți vedea și grafice care arată că zăpezile de altădată chiar au dispărut aproape total.
Într-o cronologie realizată pentru ultimii 130 de ani, Botoșaniul figurează de două ori.
Astfel, în anul 1941, iarnă grea a fost la Câmpina (170 cm de zăpadă) și la Botoșani (135 cm).
De asemenea, în anul 1959, în luna noiembrie, stratul de zăpadă a atins 156 cm la Botoșani.
În istoria iernilor cu cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă mai reținem anul 1892: pe 26 ianuarie s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman au fost 250 cm.
În anul 1923 am avut o iarnă legendară la Brașov: stratul de zăpadă a fost de 152 cm pe 20 ianuarie, iar pe 2 februarie încă era de peste un metru la stația meteo. Troienele au depășit 2,5 metri înălțime pe străzi.
În Moldova, în anul 1929, strat extrem de gros de zăpadă la Cotnari, 210 cm pe 14 ianuarie. Iarna a fost foarte grea, iar în presa vremii s-a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.
1942. Deși nu a adus recorduri de strat de zăpadă, iarna lui 1942 va rămâne în istorie pentru că a adus nu doar recordul absolut de frig (-38,5 C la Bod) dar și minime absolute în multe alte locuri.
În 1945, pe 19 martie a fost măsurată la Vf. Omu cea mai mare grosime a stratul de zăpadă de la toate stațiile meteo din țară: 390 cm.
Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași, pe 25 februarie 1954, iar stratul a persistat, fiindcă o săptămână mai târziu încă erau 160 cm. Troienele au fost și de peste 4-5 metri în sud și sud-estul țării. Stratul de zăpadă a depășit un metru pe o arie extinsă a țării, nu doar într-o zonă restrânsă.
Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Cele mai multe recorduri privind grosimea stratului de zăpadă datează din iarna lui 1954.
2008. La Zimnicea s-a înregistrat cel mai gros strat de zăpadă de la câmpie măsurat în acest secol: 106 cm la 4 ianuarie 2008.
2017. Pe 21 aprilie la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, la Întorsura Buzăului 24 cm, iar la Bârnova, lângă Iași, stratul ajunsese la 65 cm. Sunt departe de recordurile absolute, dar este una dintre cele mai târzii ninsori de primăvară.
2021. La Bâlea Lac stratul de zăpadă era de 356 cm la final de martie.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
