Ordonanța s-a transformat în Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Pe lângă o serie de măsuri fiscale care lovește puternic în mediul privat există și o serie de prevederi despre celebra „reformă administrativă” prin care unitățile de stat deveneau mai suple și cu reduceri drastice de cheltuieli.
Printre altele, normativul obligă primăriile și consiliile județene să facă reduceri de zece procente în rândul personalului.
„Numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit potrivit art. III alin. (81) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare, și pct. 1 din anexa la respectiva ordonanța de urgență se reduce cu 10% începând cu data de 1 noiembrie 2023”.
Se face trimitere la numărul maxim de posturi, ceea ce înseamnă că reducerea poate fi aplicată inclusiv prin desființarea posturilor vacante.
Primăria municipiului Botoșani are o organigramă totală de 600 de posturi pentru aparatul de specialitate al primarului, dar și direcțiile sau instituțiile subordonate, din care ocupate sunt în jur de 470. Astfel că restrângerea va fi operată din numărul celor neocupate, nefiind necesară trimiterea acasă a unor angajați.
Aceeași situație este valabilă și la Consiliul Județean Botoșani, cu 19 unități în subordine și cu o organigramă care nu este încărcată la maximum și care permite micșorarea cu zece puncte procentuale.
În schimb, sunt afectate primăriile mici cu noua lege prin care toată țara ar trebui să strângă cureaua pentru ca România să se încadreze în limita de deficit impusă de forurile europene pentru a putea atrage în continuare fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Primării care pe alocuri erau subdimensionate din punctul de vedere al personalului, deficitul forței de muncă regăsindu-se chiar la stat.
„Din punctul meu de vedere ne afectează și să spun de ce, pentru că eu lucram sub minimum care îl aveam prevăzut și chiar aveam nevoie de personal, de personal calificat. Desființând posturile, ne afectează. Pe toată lumea afectează. Pentru că, da, eu nu știu ce, există așa o legendă că primăriile au nu știu cât personal, nu este adevărat. Să vină la mine să le arăt organigrama cât e postul real, să vadă că eu lucram întotdeauna, am mers pe avarii, sub minimum necesar. Și nu pentru că nu aș fi vrut să găsesc, adică să iau oameni. Nu am găsit oameni care să fie calificați pentru ce am nevoie. Asta e marea problemă”,
Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiți
Muncitorii necalificați nu ar fi o problemă, în schimb sunt greu de găsit cei care au o calificare. Primarul de Răchiți a arătat că la acest moment nu poate preciza dacă va fi nevoit să renunțe și la funcționarii pe care îi are, în acest sens trasând sarcini clare șefilor de servicii sau birouri să facă o analiză detaliată pe posturi.
În schimb, mai gravă pare să fie partea de măsuri fiscale prin care unitățile administrativ teritoriale trebuie să se încadreze într-o medie a cheltuielilor efectuate în primele luni din an și astfel nu pot încheia contracte noi de investiții.
„Foarte afectați, foarte afectați. Deoarece nu avem voie, la ora actuală, să facem contracte noi. Dacă nu avem voie să facem contracte noi și nu putem să facem toate studiile de teren necesare și toate documentele tehnice necesare, cum putem accesa fondurile nerambursabile? Înseamnă că ni se limitează dreptul de a accesa fonduri nerambursabile”,
Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiți
Printr-un demers comun al Asociației Comunelor din România (ACOR) primarii din rural vor să emită o adresă comună prin care să atragă atenția Executivului asupra faptului că le sunt afectate investițiile.
Mai ales înaintea provocatorului an 2024 care vine cu alegeri în cascadă.
Dacă Florin Bulgaru de la Răchiți, primar din partea PNL, a fost la un pas de criză de nervi pe marginea „reformei lui Ciolacu”, în schimb primarii PSD nu prea au resentimente de ordin administrativ.
Dorin Alexandrescu, primarul municipiului Dorohoi a răspuns sec: „Vom face o evaluare cu toate problemele astea și nu pot să mă pronunț acum cât ne afectează sau cât nu ne afectează”, deși noua lege este aplicabilă de la 1 noiembrie, iar în jurul ei se discută încă din vară.
Nu va fi afectată nici Primăria Bucecea, unde edilul șef susține că a avut o strategie încă de la câștigarea alegerilor prin care să lucreze cu puțini oameni, dar care să fie satisfăcuți financiar.
„Eu când mi-am bugetat de acum 2-3 ani de zile, mi-am solicitat să văd exact cât am partea de venituri, cât am partea de funcționare, iar la mine în momentul de față astăzi, partea de funcționare este 50% din buget. La alte primării se duce la 70-80%, la mine este 50% pentru investiții, 50% pentru funcționare. Adică am preferat să facă mai multă treabă funcționarii publici și să aibă salarii un pic mai mari, decât să fii mai mulți cu salarii mai mici”,
Angel Gheorghiu, primarul orașului Bucecea
37 de angajați,
Reforma administrativă doar desființează biroul juridic, ceea ce înseamnă că juriștii nu vor mai avea șef direct și astfel se pierde un spor de conducere la o singură persoană.
Nimeni nu pleacă acasă, reducerile sunt operate din posturile neocupate.
În orașul Ștefănești, condus de liberal Florin Buțura, nu am aflat cât sau dacă va fi afectată organigrama. Primarul a arătat că pleacă el acasă dacă e nevoie: „Trimit oamenii acasă, mă duc și eu. Dar nu pot acum că sunt la un priveghi, la o înmormântare, vă sun eu când o să ies”, a arătat Florin Buțura, primarul orașului Ștefănești.
Nu a mai revenit cu apelul telefonic de după înmormântare.
...nici la Albești unde, de asemenea, organigrama a permis tăierea unor posturi doar pe hârtie.
„Ca să vă spun drept, eu am 40 și ceva de posturi, dar organigrama nu este completă. Deci nu are cum să mă afecteze. Am posturile vacante, de asta nu am angajat, am zis să am bani de salarii pentru cei care sunt angajați”,
Mihai Amarandei, primarul comunei Albești
În comuna care oferă locuințe gratuite tinerilor căsătoriți, primarul face haz de necaz despre lege. Ar trebui să trimită acasă un singur om, iar persoana în cauză oricum se află în prag de pensie.
„Noi nu avem decât o singură persoană, n-avem de unde da afară, avem un post unic și o să fie o singură persoană. La noi nu era încărcată organigrama. Un post vacant, în rest fiecare e post pe post. Doar dacă trebuie obligatoriu, trebuie să fiu eu și cu vicele. Dacă mai trebuie dați doi, trebuie să plec eu cu vicele obligatoriu”,
Costel Nazare, primarul comunei Concești
Iar primarul râde despre cum ar suna reducerea de 10% în cazul Primăriei pe care o conduce întrucât aplicarea strictă a procentului ar însemna să renunțe la... 1,7% angajați: „Unul și încă unul fără cap mai rămâne. Un om și 70% din altul”.
Una peste alta, Costel Nazare s-a arătat reținut în a vedea o finalitate pozitivă la demersurile primarilor prin Asociația Comunelor, convins că oricum ordinul de sus se execută, în ciuda degringoladei produsă jos: „Pe cine interesează? Pe cine interesează? În afară de cei implicați direct, îi doare capul pe ăștia, dacă așa-s ordinele primite de sus, așa trebuie să le facă”.
Prevederile Legii 296/2023 sunt aplicabile de la 1 noiembrie cu termen de finalizare la 31 decembrie pentru ca de anul viitor să fie funcționale noile organigrame.
