Alarmă la sate! Firmele nu mai găsesc nici măcar tractorişti, barmanii sunt deja… parfum: Pare ceva de râs

Lipsa cronică a forţei de muncă sau mai exact a oamenilor dispuşi să lucreze loveşte şi mediul rural. Dacă la oraş antreprenorii s-au obişnuit să facă tot mai greu angajări din cauza lipsei resursei umane, unii ajungând să asigure gratuit transportul pentru locuitorii de la sate doar ca să aibă cu cine lucra, acum tocmai comunele se confruntă cu o criză generalizată a forţei de muncă.

 

12 locuri de muncă neocupate într-o comună cu 47 de beneficiari de ajutor social


Iar un exemplu elocvent este Dângeniul, acolo unde, potrivit primarului, trei firme cu profil agricol caută 12 persoane, calificate şi necalificate, şi nu reuşesc să găsească săteni care să accepte să muncească. Printre altele, se caută tractorişti şi mecanici, dar nici dintr-aceştia nu mai există care să îşi dorească o angajare. Şi aceasta în condiţiile în care în toată comuna există 47 de beneficiari de ajutor social. Ei preferă însă să stea acasă şi să primească ceva bani nemunciţi de la bugetul de stat decât să lucreze la un agent economic şi să primească un salariu.


„Cred că în România trebuie să înţelegem la un moment dat că nu se mai poate trăi fără a munci. S-a ajuns destul de departe şi bugetul ţării nu mai permite să plătim oameni care efectiv stau degeaba. Nu se mai poate! Este o problemă majoră lipsa resursei umane în agricultură, în judeţul Botoşani. Pare ceva de râs, când aproape tot omul din mediul rural, de la copil la cel mai în vârstă, ar trebui să ştie să dea cu sapa, să prăşească, să cultive, să facă un strat, uitaţi-vă că ajungem să nu avem oameni nici măcar pentru muncile agricole. Poate pare de râs, dar este o situaţie destul de dificilă în mediul rural”,


Cătălin Rotundu, primar Dângeni.

 

Primarul arată cu degetul spre AJOFM


Acesta crede că, vinovat nu este doar statul care prin acordarea a tot felul de ajutoare sociale încurajează nemunca, ci şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), instituţie care în catalin rotunduopinia sa nu îşi face treaba de a direcţiona şomerii spre companiile cu posturi disponibile.    

 
„Societăţile fac solicitări către AJOFM cu posturi libere pentru muncitori necalificaţi, dar beneficiarii de ajutor social nu sunt trimişi pentru a fi angajaţi. Nu pot să înţeleg lucrul acesta: cât vom merge ca noi, cei care muncim sau cei care muncesc, să tot plătească contribuţii sociale din ce în ce mai mari la bugetul de stat, iar o parte, deşi au posibilitatea să muncească, să beneficieze continuu de bani de la stat sub formă de ajutor?”,


Cătălin Rotundu, primar Dângeni.

 

De la AJOFM lucrurile se văd altfel


Acuzaţi că nu şi-ar face treaba, reprezentanţii AJOFM Botoşani susţin că, de fapt, nu au primit de la agenţii economici din amintita comună locuri de muncă libere în agricultură. Într-un răspuns oficial trimis teodor dimitriude instituție se arată că, în ultimul an, de la Dângeni au fost comunicate 18 locuri de muncă vacante: inspector specialitate în administrația publică – 3 posturi, asistent social -1, îngrijitori bătrâni la domiciliu – 4, femeie de serviciu – 1, dulgher – 1,     sudor -1, barman – 2, lucrător comercial – 5 locuri.


„În ultimele 12 luni s-au emis unui număr total de 33 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă de pe raza comunei Dângeni un număr total de 60 repartiții. Din situațiile privind locurile de muncă declarate vacante rezultă că angajatorii de pe raza comunei Dângeni nu doresc ca AJOFM Botoşani să realizeze o preselecție în vederea ocupării acestor locuri de muncă și nu s-au declarat posturi vacante pentru personal calificat sau necalificat din sectorul agricol”,


Teodor Dimitriu, director executiv AJOFM Botoşani.

 

Greu şi cu barmanii


Din scriptele AJOFM reiese că în Dângeni există 51 șomeri, din care doar trei primesc indemnizaţii. Ceva mai mult de o treime din şomeri sunt femei, iar trei sferturi din cei fără loc de muncă au studii medii.
Nu doar în agricultură nu prea mai vor să se angajeze sătenii, ci nici în alte domenii. De exemplu, SC Dori Roxaro SRL Dângeni a trimis la AJOFM locuri de muncă vacante pentru lucrător comercial şi barman de trei ori în acest an, însă n-a găsit pe cineva dispus să muncească.
Și aceasta deși 73% din totalul șomerilor înregistrați la Botoșani provin din mediul rural.

 

Paradox pe piața muncii: avem peste 6.000 de șomeri, dar nu se ocupă 1.000 de locuri de muncă


Ceea ce se întâmplă la Dângeni este elocvent pentru întreg județul. Numai săptămâna trecută AJOFM a publicat o listă cu 949 locuri de muncă în Botoșani și altele 92 din alte județe, dar destinate botoșănenilor. Paleta posturilor este cât se poate de diversă, de la director tehnic, chimist și inginer până la asistent medical,  consilier în administrația publică și farmacist. Unele locuri de muncă sunt neocupate de săptămâni bune, deși la finele lunii august în întreg județul erau înregistrați nici mai mult, nici mai puțin de 6.078 de șomeri, din care peste trei sferturi nu primeau indemnizație. Aceasta înseamnă că, teoretic, peste 5.000 de botoșăneni nu au nici un venit. Cu toate acestea, săptămână de săptămână sunt libere în jur la 1.000 de locuri de muncă, deși pentru fiecare post ar trebui să se bată vreo cinci-șase oameni.

 

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google play download from apple store