Cazarea refugiaților ucraineni a devenit o afacere bănoasă pentru botoșănenii care au simțit această oportunitate de a obține sume frumoase de la stat. Și nu o fac cei din clasa de mijloc, ci tot cei avuți care-și permit să pună la dispoziție imobilele pe care le dețin și în care nu locuiesc.
Pe lângă câștigurile substanțiale rezultate din acest act de „solidaritate” față de semenii care fug din calea războiului, din acest gest decurg și alte beneficii. Spre exemplu, sumele decontate de statul român pentru masa și cazarea ucrainenilor nu trebuie să fie declarate către Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP), spre a fi impozitate.
Nu există obligații fiscale cum sunt la chirii, pentru care contractele trebuie declarate la Fisc.
Și mai mult decât atât, numărul ucrainenilor pentru care se cer bani de la stat nu pare a fi verificat de nicio instituție a statului.
Proprietarii de locuințe, în special cei care dețin case cu mai multe camere și cărora le este extrem de greu dacă nu aproape imposibil să le ofere spre închiriere pe piața imobiliară au simțit potențialul acestei afaceri cu ucrainenii.
Și cu cât sunt mai mulți refugiați cazați, cu atât crește și suma încasată lunar.
Un caz concret de la Botoșani este al unei persoane care în două luni, respectiv decembrie 2022 și ianuarie 2023 a ajuns la impresionanta sumă de 156.240 de lei pe care trebuie să o primească de la stat, pentru cazarea unui număr de 36 de ucraineni. În moneda euro ar fi vorba despre o sumă de aproape 32.000 de euro. Neimpozabili! În doar două luni, în condițiile în care pentru o casă, chiria lunară este cuprinsă între 500 și 1.500 de euro.
Statul oferă câte 70 de lei pe zi pentru fiecare cetățean ucrainean găzduit, respectiv 50 de lei pentru cazare (pentru proprietar) și 20 de lei pentru masă, către refugiat. Într-o lună se ajunge la o sumă de 2.100 de lei pentru fiecare persoană găzduită.
Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.
Cererile pentru decontarea cheltuielilor sunt depuse la Primăria Botoșani pentru persoanele care dețin locuințe în municipiu, iar numărul refugiaților este trecut într-o declarație pe propria răspundere.
Potrivit Hotărârii de Guvern 232/2022 privitoare la decontarea cheltuielilor cu masa și cazarea refugiaților, la art. 3, alineat 2 se arată că „situația centralizatoare se certifică pentru realitate la nivelul autorităților administrației publice locale din unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care au primit cereri de la persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”.
Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) nu au efectuat verificări privitoare la numărul de refugiați existenți la Botoșani deoarece nu au primit sesizări că ar exista suspiciuni privitoare la faptul că ucrainenii pentru care statul decontează bani nu ar fi în realitate cazați la Botoșani.
Iar acest lucru cade, potrivit normativului menționat mai sus, în sarcina Primăriei Botoșani. Cum însă nici Primăria nu a verificat veridicitatea cererilor depuse „pe propria răspundere”, există și posibilitatea ca unii botoșănenii să beneficieze de sume impresionante fără riscul de a fi controlați de organele statului dacă într-adevăr au în grijă refugiați.
Cea mai mare sumă solicitată spre decontare este din ianuarie 2023, respectiv 355.580 de lei pentru un număr de 190 de cetățeni din Ucraina, cazați la Botoșani.
Statul a început să achite banii pentru cazarea refugiaților în martie 2022, când s-au plătit 44.540 de lei pentru 22 de refugiați. În aprilie suma decontată a crescut deja semnificativ, semn că atractivitatea acestei „afaceri” a prins și la Botoșani, ajugându-se la suma de 262.020 lei, pentru un număr de 153 de ucraineni.
Pe atunci, cel mai mult a încasat un botoșănean care avea cazate 9 persoane, respectiv 18.900 de lei într-o singură lună.
În iunie 2022 suma decontată a fost de 203.160 de lei pentru 123 de persoane iar în iulie a crescut la 206.480 de lei.
Creșteri s-au înregistrat și în august, când statul a decontat pentru refugiați 228.640 de lei pentru 102 persoane cazate.
În septembrie s-au decontat 200.930 de lei, în octombrie 253.360 de lei, în noiembrie 280.000 de lei, pentru ca în decembrie să se ajungă la nici mai mult, nici mai puțin de 328.250 de lei.
În total, în municipiul Botoșani din martie 2022 până în ianuarie 2023 suma totală care a intrat în buzunarele botoșănenilor care au cazat refugiați a ajuns la 2.362.920 de lei.
Adică aproape jumătate de milion de euro.
Iar media botoșănenilor beneficiari ai acestor sume în perioada de 11 luni este de 35 de persoane pe lună.
