A apărut ediția de toamnă a revistei de cultură ”Hyperion” (7-8-9/2022), editată de Fundația Culturală ”Hyperion – Caiete botoșănene” Botoșani, publicație aflată sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Cele mai bine de 200 de pagini sunt ”înrămate” coloristic între două lucrări semnate de pictorul Corneliu Dumitriu (coperta 1 – ulei pe pânză, coperta 4 –Zbuciumul planetei).
”Unde nu e, nici Dumnezeu nu dă!” este semnalul din Accente, prin care redactorul-șef al revistei, Gellu Dorian, revine asupra unui subiect pe cât de dureros, pe atât de ignorat în anii din urmă: cultura orașului Botoșani.
”Dacă peste tot în ţară, viaţa culturală s-a reluat, s-a reanimat, activităţile publice cu scriitorii, festivalurile de poezie şi-au reluat activitatea, în Botoşani nu s-a întâmplat nimic, cu mici excepţii, trecute total în anonimat. Amorţeala post-pandemică persistă, iar inactivitatea, comoditatea celor ce ar trebui să anime viaţa culturală a oraşului efervescentă altă dată, nu numai în ianuarie şi iunie, ci şi în alte luni de peste an, sunt de remarcat, din păcate. Oraşul este mort din punct de vedere cultural”, scrie Gellu Dorian în editorialul revistei Hyperion.
”Totul pare aici a fi rezultatul unei sărăcii sufleteşti, care închide orice perspectivă. Oraşul Botoşani are instituţii de cultură bine finanţate, ca oricare oraş mare al ţării. Dar, ca un pom să rodească, nu trebuie să arate doar ca într-o butaforie, aşa cum sunt fructele din vitrina unui magazin în care nu mai intră nimeni, ci pământul fertil al acestui loc trebuie să fie lucrat de oameni pricepuţi, care ştiu să sfinţească locul, nu să-l întineze! Ceea ce se petrece acum în Botoşani este, încă o dată, dovada unei sărăcii sufleteşti, care a aşezat peste ceea ce s-a făcut bine din punct de vedere cultural un strat de cenuşă a ignoraţiei şi a mîndriei de sine, caracteristice provincialismului cras, cenuşă din care nu va învia nimic, nici măcar un licurici la lumina lunii. Unde nu e, nici Dumnezeu nu dă”, conchide redactorul-șef al revistei Hyperion.
Invitatul revistei este, în această ediție de toamnă, scriitorul Constantin Iftime, iar Dan Sociu rostogolește într-un Dialog timpul trecut de la primirea, la Botoșani, a Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu” – Opera Prima.
Secțiuni consistente, de la Poesis (Dan Bogdan Hanu, Vlad Scutelnicu, Gheorghe Vidican) la Beletristică (Constantin Severin, Dan Petru Cristea) sau Cronică literară (cronici semnate de Constantin Spiridon, Nicolae Sava, Adi C. Secară, Nicolae Corlat, Raluca Faraon, Dan Perșa sau Vianu Mureșan).
Eminescu in aeternum oferă noi incursiuni în lumea inepuizabilă a poetului universal (Valentin Coșereanu continuă călătoria ”Desculț în iarba copilăriei”, despre ”Tudor Ghideanu și ontologia arheității” scrie Theodor Codreanu, iar de la Corneliu Fotea primim alte pagini din ”Jurnalul cu Eminescu”).
Al. Cistelean, Ioan Holban, Vianu Mureșan, Radu Cernătescu, Petru Ursache și Magda Ursache, Marius Chelaru, Simona-Grazia Dima, Victor Teișanu, Galina Martea, Ovidiu Petcu, Doru Scărlătescu, Daniil Iftime și Raluca Rafaon semnează în rubrica Eseu a prezentului număr Hyperion.
Dacă Mircea Oprea ne dăruiește generos ”68 de pagini despre Corneliu Dumitriu”, aniversând astfel cei 68 de ani ai artistului, rubrica Memoria îi cinstește pe scriitorii plecați de curând dintre noi, de la Gheorghe Țuculeanu la Ancelin Roseti.