9 milioane euro intrate termic în pămînt

 

Aceasta este, cu aproximaţie, contravaloarea pierderilor societăţii de termoficare într-un singur an. Ea provine din energia termică produsă la CET, dar care nu a mai ajuns să fie şi facturată populaţiei. De ce? Pentru că, imediat ce iese de pe poarta unităţii, începe să se risipească.

Termica incalzeste pamintul


90.000 gigacalorii pierdute pe sub oraş

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) a realizat anul trecut o radiografie a termoficării botoşănene. Într-unul dintre capitole se face un bilanţ termic al societăţii din care reiese că numai în anul 2008 pierderile s-au ridicat la 54,23%. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din energia termică produsă la CET nu a mai ajuns în instalaţiile din blocuri. Potrivit studiului efectuat de ISPE cele mai mari pierderi se înregistrează pe reţelele de transport, după ieşirea din centrală şi pe cele de distribuţie, după ieşirea din punctele termice. În centralele de cartier pierderile sînt nesemnificative. În termeni reali, în amintitul an s-au produs în jur de 170.000 de gigacalorii, ceea ce înseamnă că, ţinînd cont de procentul menţionat, aproximativ 90.000 nu au mai ajuns să fie facturate. Practic, această cantitate uriaşă de agent termic a încălzit pământul. În anul în care ISPE a întocmit raportul s-a luat în calcul un preţ de 394,34 lei/gigacalorie. Reiese astfel că valoarea financiară a pierderilor fizice ale unităţii se ridică la circa 36 milioane lei, adică în jur de 9 milioane de euro.


„Păi cum cine le suportă?”

Cine suportă această uriaşă sumă? „Păi cum cine le suportă? Sînt incluse în preţul gigacaloriei”, a afirmat consilierul municipal Gheorghe Vîzdoagă. O parte din pierdere este plătită indirect de populaţia Botoşanilor. Potrivit primarului, preţul real de producţie al unei gigacalorii este de aproximativ 600 de lei, în care sînt incluse toate pierderile. Din aceasta însă Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) a acceptat un preţ de 491,23 lei/gigacalorie, din care, mai departe, populaţia plăteşte în final 183,50 lei. Diferenţa dintre ceea ce a aprobat ANRSC şi ceea ce achită abonaţii se suportă prin subvenţie de la bugetul local şi cel de stat, adică de către toţi contribuabilii, indiferent dacă aceştia sînt sau nu racordaţi la SC Termica SA. „Restul pînă la 600 reprezintă pierderile pe care societatea le adună an de an”, a declarat Cătălin Flutur.


„Cînd am venit la Primărie pierderile erau de 120%”

O bună parte din această subvenţie este achitată de la bugetul local. Astfel, numai pentru anul în curs, în recentul buget al municipiului adoptat de Consiliul Local 12 milioane lei reprezintă subvenţie pentru societatea de termoficare a oraşului. „Termica a ajuns o povară pentru bugetul local”, a mai spus Gheorghe Vîzdoagă. La rîndul său, tot pentru acest an, bugetul de stat contribuie prin Ministerul Administraţiei şi Internelor cu 6,4 milioane de lei la termoficarea botoşăneană. Dar asta nu e tot. În lista obiectivelor de investiţii noi pe acest an alte aproape 700.000 de lei au ca destinaţie finală tot Termica. Printre altele, banii vor fi utilizaţi pentru revenirea la termoficarea centralizată a Colegiului Naţional Mihai Eminescu şi a şcolilor 11 şi 12, deşi acestea au centrale proprii. S-a decis însă să se cheltuie nişte bani doar pentru ca Termica să mai aibă clienţi, deşi unii directori susţin că facturile vor creşte astfel. O altă parte a banilor va fi folosită pentru implementarea sistemului de furnizare şi contorizare pe orizontală în cîteva blocuri. primar Catalin FluturAlţi bani, 3,2 milioane de lei, sînt prinşi în lista obiectivelor de investiţii începute în anii anteriori şi care vor continua şi în 2010. Astfel, se doreşte reabilitarea unei părţi din reţeaua de transport agent primar şi modernizarea reţelei secundare şi a punctelor termice în zone precum Bucovina, Eminescu 2, Griviţa 5 şi 6, Pacea, Castel, Săvenilor, unde se vor implementa inclusiv sisteme de „teleurmărire, telegestiune, teletransmisie”. Primarul susţine că se continuă să se bage ani în termoficarea centralizată deoarece rezultatele au început deja să se vadă. „Cînd am venit la Primărie pierderile erau de 120%. Se pierdeau mai mult de 100.000 de gigacalorii, iar din CET ieşeau 220.000. Problema este veche la Botoşani, de cînd a murit industria”, a menţionat edilul şef. Potrivit acestuia, în urma investiţiilor pierderile de apă brută s-au redus cu 91%. Totodată, acolo unde magistralele au fost înlocuite pierderile practic au fost eliminate, iar problemele au rămas acolo unde încă nu s-a reuşit să se intervină.


Abonaţii scad, cheltuielile cresc

Pe de altă parte, acelaşi raport arată că, în ciuda reducerii drastice a numărului de abonaţi ai societăţii, costurile totale ale acesteia sînt tot mai mari. Astfel, dacă în 2004, cînd unitatea avea 23.279 de apartamente racordate, costurile totale erau de 43,06 milioane de lei, în 2008, cînd mai avea doar 14.455 de abonaţi, cheltuielile au ajuns la 68,4 milioane lei. În acelaşi timp veniturile SC Termica SA au înregistrat o creştere, numai că aceasta este mult mai redusă faţă de majorarea cheltuielilor, de la 40,9 milioane de lei, la 45,02 milioane lei. „Totul pleacă de la proiectarea sursei. Aceasta a fost proiectată pentru un anumit consum şi nu ştiu dacă acum produce mai mult de 20-30% din cantitatea pentru care a fost proiectată”, a afirmat consilierul municipal Gheorghe Vîzdoagă.

În ciuda eforturilor noastre, nu am reuşit să purtăm o discuţie pe această temă cu directorul general al SC Termica SA. Atît joi, cît şi vineri Ion Diaconu a spus că nu are timp şi a amînat totul pentru această săptămînă. În măsura în care vom reuşit să îl contactîm vom prezenta şi punctul său de vedere faţă de cele relatate.

Sume definitorii :

- 13.655 de apartamente mai erau racordate la SC Termica SA cînd ISPE a făcut studiul;
- 12.000.000 lei dă subvenţie Consiliul Local în 2010
- 6.471.510 lei dă subvenţie bugetul de stat în 2010
- 3.902.000 lei dă Consiliul Local pentru investiţii în 2010
TOTAL : 22.373.510 lei costă Termica în acest an bugetul de stat şi cel local, adică 5.467.221 euro, adică în jur de 400 euro/abonat, sumă care ar permite achiziţionarea unei centrale termice de apartament pentru fiecare client al societăţii

Sergiu BĂLĂŞCĂU