(P) Artroza reprezintă o afecțiune degenerativă a articulațiilor, de natură noninflamatorie, care implică deteriorarea mai multor structuri intraarticulare. Aceasta afectează întreaga articulație. În cazul gonartrozei, cartilajul genunchiului se erodează treptat, devenind fragil și aspru. Se formează osteofiți la margini, iar spațiul articular se îngustează. Progresia gonartrozei este graduală și lentă, iar intensitatea durerii tinde să se amplifice pe măsură ce boala avansează.
Gonartroza primară, sau idiopatică, este un tip de uzură a genunchiului care apare atunci când cartilajul se deteriorează încet. Tratamentul gonartrozei trebuie să fie personalizat și să țină cont de vârsta pacientului, intensitatea durerii, stadiul radiologic al artrozei, istoricul medical și impactul bolii asupra activităților zilnice ale pacientului.
Gonatroza primară poate apărea dacă genunchiul este supus la prea multă presiune pentru o perioadă lungă. Pe măsură ce cartilajul se uzează, anumite proteine importante scad, iar structura care ține cartilajul împreună începe să se rupă. Celulele care ajută la menținerea cartilajului pot începe să moară sau să se înmulțească într-un mod neobișnuit, ceea ce poate duce la formarea unor depozite dure în articulație. Pentru a face față acestor schimbări, osul de sub cartilaj poate deveni mai dur și pot apărea niște creșteri osoase mici la marginile articulației.
Gonartroza secundară poate fi declanșată de diverse condiții:
• artropatiile inflamatorii pot duce la distrugerea cartilajului în stadiile avansate, rezultând în deteriorarea rapidă a articulației genunchiului;
• traumatismele pot modifica axele biomecanice ale articulației și pot provoca rapid leziuni cartilaginoase;
• entorsele de genunchi cu leziuni ligamentare netratate pot cauza instabilitate cronică a genunchiului, crescând astfel stresul mecanic asupra cartilajului și osului subcondral;
• luxațiile recurente ale rotulei și intervențiile chirurgicale precum meniscectomia totală sau tratamentul inadecvat al fracturilor articulare pot să contribuie la dezvoltarea gonartrozei;
• defectele congenitale ale șoldului sau genunchiului pot fi factori predispozanți;
• bolile de colagen, diabetul zaharat, hemosideroza și hipercolesterolemia, care pot crește riscul de necroză aseptică, și infecțiile intraarticulare sunt, de asemenea, posibile cauze ale gonartrozei secundare.
Printre simptomele gonartrozei se numără durerea în genunchi, care se poate înrăutăți atunci când te miști sau faci exerciții fizice, cum ar fi mersul pe distanțe lungi sau statul în picioare mult timp.
Durerea poate crește treptat sau poate apărea brusc. Genunchiul se poate inflama și umfla, ceea ce poate duce la rigiditate și dificultate în îndoirea sau întinderea completă a genunchiului.
Mulți pacienți se plâng de senzația că genunchiul lor nu este stabil sau că au pierdut din forța musculară locală din cauza durerii în articulație. În plus, unii oameni cu gonartroză observă că simptomele lor se agravează atunci când vremea se schimbă.
Medicul ortoped ar putea să îți recomande să faci anumite teste de sânge, precum cel pentru proteina C reactivă sau testul de viteză de sedimentare a hematiilor. Acestea sunt folosite pentru a vedea dacă ai o formă de artrită care provoacă inflamații.
E posibil să fie nevoie să faci radiografii ale genunchiului, din diferite unghiuri, în timp ce stai drept. Acestea sunt teste-cheie pentru a diagnostica gonartroza. Radiografiile nu arată cartilajul în mod direct, dar pot indica starea acestuia prin măsurarea spațiului dintre oasele genunchiului. Ele ajută și la stabilirea stadiului bolii, bazându-se pe cât de îngustat este spațiul dintre articulații.
Alte tipuri de imagistică, precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), nu sunt recomandate decât în cazuri speciale, cum ar fi în stadiile timpurii ale gonartrozei, când este important să se examineze mai detaliat cartilajul.
Pentru cazurile ușoare sau când pacientul are alte probleme de sănătate care nu permit tratamente mai puternice, se poate începe cu un tratament mai blând. Acesta poate include:
• schimbarea tipurilor de exerciții pe care le faci, evitând cele care pun prea multă presiune pe genunchi, cum ar fi alergatul, și preferând înotul sau aquagym-ul;
• kinetoterapie;
• pierderea în greutate pentru a reduce presiunea pe genunchi;
• purtarea unor orteze;
• folosirea cârjelor;
• medicamente pentru durere și inflamație.
Dacă aceste metode nu funcționează, se pot încerca alte tratamente, cum ar fi fizioterapia cu stimulare electrică nervoasă transcutanată (TENS), care poate ajuta la reducerea durerii, sau infiltrații în genunchi cu acid hialuronic, care pot ajuta la durerea locală. În cazurile mai serioase, medicul poate recomanda operația ca singura soluție de vindecare.
Gonartroza primară apare adesea din cauze care nu pot fi schimbate, cum ar fi genele moștenite, structura oaselor, îmbătrânirea și accidentările. Cu toate acestea, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea exercițiilor fizice intense după 50 de ani, precum și tratarea promptă a leziunilor la genunchi, pot ajuta la reducerea simptomelor bolii.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol despre gonartroză sunt destinate exclusiv scopurilor educative și nu trebuie folosite ca substitut pentru sfatul medical profesionist. Dacă suspectezi că ai gonartroză sau dacă suferi de simptome asociate acestei afecțiuni, este important să consulți un medic specialist ortoped.
Bibliografie:
1. “Candidoza Bucală: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.” Www.medlife.ro, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/candidoza-bucala-orala;
2. Ecografie 2D, Nedelcu Mihaela, Medic Specialist Reumatologie si. “Infiltrațiile Cu Acid Hialuronic: Ce Rol Au În Afecțiunile Genunchiului.” MedLife, www.medlife.ro/articole-medicale/infiltratii-acid-hialuronic-genunchi-afectiuni.
